Pentru România, investițiile în educație universitară sunt esențiale pentru a putea sprijini tranziția către o economie bazată pe inovare. Prin dezvoltarea unui sistem universitar bine finanțat, universitățile pot pregăti o forță de muncă înalt calificată, capabilă de inovații tehnologice și activități cu un grad mai mare de plusvaloare, spune Cristian Vraciu, cercetător român, într-un articol de opinie, transmis Edupedu.ro.
- Cristian Vraciu este cercetător în meteorologie și fizica atmosferei, cu un doctorat în fizică la Universitatea din București. În prezent, este cercetător științific la Universitatea din Reading, Marea Britanie, unde beneficiază de un grant de cercetare postdoctoral Marie Skłodowska-Curie, finanțat de Comisia Europeană.
Universitățile sunt capabile să genereze cunoștințe noi cu valoare științifică ridicată, care sprijină dezvoltarea tehnologică și economică a țării.
Calitatea cadrelor didactice este unul dintre cei mai importanți factori care determină calitatea unui sistem universitar. Cadrele universitare performante îmbunătățesc educația studenților, generează cercetare cu impact major, atrag studenții capabili de cercetare la doctorat și stimulează inovarea. Așadar, pentru România, consolidarea calității corpului profesoral universitar este esențială pentru construirea unei economii competitive bazate pe cunoaștere, pentru reducerea decalajului în materie de inovare față de țările europene și pentru susținerea creșterii economice pe termen lung. Pentru a putea crește calitatea corpului profesoral, sunt necesare măsuri care să crească atractivitatea profesiei în rândul tinerilor absolvenți de doctorat din România, pentru a concura pe posturi universitare în România, reducând fenomenul de brain drain (exodul creierelor).
Creșterea atractivității meseriei de profesor universitar în România se face atât prin crearea unui ecosistem de cercetare care să permită dezvoltarea unui program de cercetare bine finanțat, cât și printr-o salarizare atractivă. În ceea ce privește salarizarea atractivă, în ultimii ani s-a promis că noua lege a salarizării va rezolva această problemă.
M-am gândit, așadar, să fac o comparație între salariile propuse în noua lege a salarizării aflată în dezbatere publică și salariile de la Universitatea din Reading din Marea Britanie, unde lucrez în prezent. Deși compar doar cu salariile de la o universitate specifică, grilele de salarizare ale universităților din Marea Britanie sunt destul de similare, fără diferențe majore. Deci, grila de salarizare a Universității din Reading poate fi folosită, în termeni aproximativi, ca etalon pentru salariile din mediul universitar din Marea Britanie.
Grilele de salarizare din Legea salarizării prevăd coeficienți de ierarhizare, iar salariul brut se calculează prin înmulțirea unei valori de referință cu coeficientul de ierarhizare (salariul brut = coeficient de ierarhizare × valoare de referință). Valoarea de referință în noua lege a salarizării este de 4.100 lei.
Pentru a putea compara salariile din România (propuse prin noua lege a salarizării) cu cele de la universitatea din Marea Britanie, am raportat salariile la salariul minim pe economie din fiecare țară.
În România, salariul minim stabilit prin HG 146/2026 este de 4.325 de lei, iar în Marea Britanie, pentru persoanele de peste 21 de ani este de aproximativ 2.200 de lire sterline (pentru o săptămână de lucru de 40 de ore). Pentru o rată de schimb de 1 GBP = 6 RON, salariul minim din Marea Britanie este aproximativ de 3 ori mai mare decât cel din România. În cifre nete, diferența este chiar mai mare, deoarece salariul minim este taxat cu peste 40% în România, în timp ce în Marea Britanie este taxată cu 20% suma care depășește 12.570 de lire sterline pe an.
| Grad | Noua lege a salarizării – raportat la salariul minim | Universitatea din Reading(Marea Britanie) – raportat la salariul minim |
| Profesor universitar | 2,32 – 3,79 | ~ 2,2 – 2,5 |
| Conferentiar universitar | 2 – 2,96 | ~ 2,2 – 2,5 |
| Lector universitar | 1,88 – 2,25 | ~ 1,8 – 2,2 |
| Asistent universitar /Asistent de cercetare postdoctoral | 1,89 – 2,03 | ~ 1,4 – 1,8 |
Tabelul 1. Diferențele dintre salariile brute prevăzute în noua lege a salarizării și grila de salarizare de la o universitate din Marea Britanie, raportate la salariul minim din România, respectiv din Marea Britanie. Valori aproximative.
În Tabelul 1 am comparat salariile brute prevăzute de noua lege a salarizării cu cele de la Universitatea din Reading, din Marea Britanie. La o primă vedere, noua grilă de salarizare pare foarte atractivă pentru tinerii care își doresc o carieră în învățământul superior, propunând o salarizare comparabilă sau chiar mai bună decât în Marea Britanie, raportat la salariul minim. O comparație bazată pe salariile nete nu modifică semnificativ această imagine, însă creează impresia că salariile din România ar fi chiar mai avantajoase decât cele din Marea Britanie. Explicația constă în diferențele dintre sistemele de impozitare. În România, toate salariile sunt impozitate aproximativ cu aceeași rată, astfel încât raporturile prezentate în Tabelul 1 rămân practic neschimbate. În schimb, în Marea Britanie se aplică un sistem de impozitare progresivă, ceea ce reduce mai mult salariile nete mari (corespunzătoare funcțiilor de conferențiar și profesor universitar) decât pe cele mici. Ca urmare, raportul dintre aceste salarii și salariul minim este mai redus decât în cazul salariilor brute.
Așadar, fie că ne uităm la salariile brute, fie la cele nete, noua grilă de salarizare prevede salarii mai bune în România decât la o universitate tipică din Marea Britanie, raportat la salariile minime din cele două țări.
Dacă ne-am opri aici cu analiza, ar părea că nu există niciun motiv să criticăm noua lege a salarizării pentru învățământul superior, iar universitarii din România ar trebui să fie mulțumiți de noile salarii. Dacă ne uităm, în schimb, la salarii în raport cu cât poate oferi economia celor două țări, situația se schimbă radical.
În România, PIB-ul per capita în anul 2025 a fost de 96.465 lei (19.363 EUR), iar în Marea Britanie, de 40.537 lire sterline (50.981 EUR). Așadar, salariul minim brut din România (pe an) reprezintă aproximativ 53% din PIB-ul per capita, iar în Marea Britanie reprezintă aproximativ 65% din PIB-ul per capita al Marii Britanii.
| Grad | Noua lege a salarizării – raportat la PIB-ul/capita | Universitatea din Reading(Marea Britanie) – raportat la PIB-ul/capita |
| Profesor universitar | ~ 1,23 – 2 | ~ 1,48 – 1,66 |
| Conferentiar universitar | ~ 1,06 – 1,57 | ~ 1,48 – 1,66 |
| Lector universitar | ~ 1 – 1,2 | ~ 1,17 – 1,4 |
| Asistent universitar /Asistent de cercetare postdoctoral | ~ 1 – 1,07 | ~ 0,9 – 1,1 |
Tabelul 2. Diferențele dintre salariile brute prevăzute în noua lege a salarizării și grila de salarizare de la o universitate din Marea Britanie, raportate la PIB-ul per capita din România și din Marea Britanie. Valori aproximative.
Uitându-ne la diferențele dintre salariile brute raportate la PIB-ul pe cap de locuitor (Tabelul 2), observăm că salariile propuse sunt, în general, puțin mai mici decât cele din Marea Britanie. Ceea ce era de așteptat, din moment ce salariul minim brut din România este cu aproximativ 12 puncte procentuale mai mic decât cel din Marea Britanie raportat la PIB-ul pe cap de locuitor al celor două țări.
Dacă realizăm comparația pe baza salariilor nete (Tabelul 3), diferențele devin și mai pronunțate. Acest lucru se explică prin faptul că România are o taxare relativ ridicată a veniturilor din muncă, aplicată uniform tuturor nivelurilor salariale. În schimb, Marea Britanie utilizează un sistem de impozitare progresivă, în care salariile mici și medii, precum cele din mediul universitar, sunt impozitate mai puțin. Totodată, o parte mai importantă a veniturilor bugetare provine din impozitarea capitalului, ceea ce permite o taxare mai redusă a veniturilor din muncă.
| Grad | Noua lege a salarizării – raportat la PIB-ul/capita(salarii nete) | Universitatea din Reading(Marea Britanie) – raportat la PIB-ul/capita(salarii nete) |
| Profesor universitar | ~ 0,72 – 1,16 | ~ 1,1 – 1,2 |
| Conferentiar universitar | ~ 0,62 – 0,9 | ~ 1,1 – 1,2 |
| Lector universitar | ~ 0,58 – 0,7 | ~ 0,93 – 1,09 |
| Asistent universitar /Asistent de cercetare postdoctoral | ~ 0,58 – 0,62 | ~ 0,74 – 0,9 |
Tabelul 3. Diferențele dintre salariile NETE prevăzute în noua lege a salarizării și grila de salarizare de la o universitate din Marea Britanie, raportate la PIB-ul/capita din România și din Marea Britanie. Valori aproximative.
În concluzie, dacă analizăm diferențele dintre salariile nete din cele două țări, observăm că, în România, cadrele universitare ar urma să fie mai bine plătite decât la o universitate tipică din Marea Britanie atunci când raportăm veniturile la salariul minim, dar mai slab plătite atunci când le raportăm la nivelul general al economiei. Această diferență este explicată în mare parte de modul în care sunt taxate veniturile din muncă în cele două țări. În România, veniturile din muncă sunt taxate cu peste 40%, în timp ce în Marea Britanie, povara fiscală asupra muncii este, în general, mai redusă decât în România.
Prin urmare, coeficienții propuși în noua lege a salarizării ar putea conduce la salarii ale cadrelor universitare comparabile cu cele din Marea Britanie, raportate la nivelul general al economiei, dacă România ar opta pentru o structură fiscală diferită: o impozitare mai ridicată a capitalului și un sistem progresiv de taxare care să permită reducerea poverii fiscale asupra muncii, în special asupra veniturilor mici.
Așadar, în opinia mea, problema nu este neapărat nivelul coeficienților din grila de salarizare, ci modul în care alegem să distribuim povara fiscală între muncă și capital în România. Menținerea unei taxări reduse a profiturilor, în detrimentul unei taxări ridicate a muncii, poate fi contraproductivă dacă, pe termen lung, companiile nu mai sunt capabile să genereze profituri ridicate într-o economie caracterizată de un nivel redus de inovare. În lipsa unei astfel de impozitări, coeficienții din grila de salarizare a învățământului superior, prevăzută de noua lege, ar trebui să fie considerabil mai mari pentru a duce la o salarizare comparabilă cu cea din Marea Britanie, raportat la nivelul economiei.
___________
Despre autor: Cristian Vraciu este cercetător în meteorologie și fizica atmosferei, cu un doctorat în fizică la Universitatea din București. În prezent, Cristian este cercetător științific la Universitatea din Reading, Marea Britanie, unde beneficiază de un grant de cercetare postdoctoral Marie Skłodowska-Curie, finanțat de Comisia Europeană. Prin cercetările sale, Cristian propune o nouă teorie a convecției în atmosfera terestră, cu scopul de a îmbunătăți prognoza furtunilor.
Textul de mai sus reprezintă în totalitate opinia personală a autorului și nu poate fi atribuit în niciun fel Universității din Reading, Comisiei Europene sau oricărei alte entități ori persoane asociate cu autorul.