Pregătirea anului școlar 2026-2027 tensionează numeroase școli din Franța, după ce alocările de resurse au fost reduse, iar unitățile de învățământ sunt nevoite să reorganizeze oferta educațională cu mai puțini profesori. În multe cazuri, scăderile de personal sunt disproporționate față de diminuarea numărului de elevi, ceea ce obligă echipele să facă alegeri dificile între reducerea serviciilor și materiilor opționale, a grupelor sau a sprijinului acordat elevilor, arată într-o analiză publicația Le Monde.
Într-un liceu din Aveyron, de exemplu, unitatea pierde echivalentul a patru posturi de profesor, deși numărul de elevi scade cu doar 24 din aproximativ 1.000. „Este prima dată în 20 de ani când văd o astfel de diminuare”, spune un profesor de litere și lider sindical local, citat de Le Monde. Cadrele didactice încearcă să decidă dacă reduc orele dedicate orientării școlare sau numărul de opțiuni, fără a găsi soluții satisfăcătoare.
- Aceste situații sunt generate de bugetul adoptat în februarie, care prevede eliminarea a 1.365 de posturi în învățământul secundar public, 1.891 în învățământul primar public și 762 în sectorul privat. Ministerul Educației justifică măsura prin scăderea demografică, însă aceasta este mult mai accentuată în ciclul primar (peste 107.000 de elevi în minus în 2026), în timp ce în gimnazii și licee scăderea este limitată: aproximativ 29.000 de elevi în minus dintr-un total de peste 5,6 milioane, potrivit aceleiași surse.
Sindicatele contestă argumentul și invocă evoluțiile din ultimii ani: din 2017, circa 10.000 de posturi din învățământul secundar au fost eliminate, în timp ce școlile au primit aproximativ 25.000 de elevi în plus. Astfel, sistemul are astăzi mai puțini profesori decât în 2008, dar cu 250.000 de elevi suplimentari. Consecințele sunt deja vizibile: clase mai aglomerate (în medie 26 de elevi la gimnaziu și peste 30 la liceu, cu 20% dintre clase depășind 35 de elevi), creșterea orelor suplimentare și reducerea la jumătate a numărului de profesori suplinitori în ultimele două decenii.
După o pauză de doi ani, reducerile de posturi revin în aproape toate academiile în 2026, cu excepția câtorva zone în care populația școlară crește. În paralel, în mai multe regiuni au avut loc greve ale profesorilor, nemulțumiți de diminuarea resurselor. În Toulouse, de exemplu, scăderea estimată a numărului de elevi (între 820 și 1.470) este însoțită de eliminarea a 84 de posturi, deși în perioada 2017-2025 numărul elevilor crescuse cu peste 5.000, iar numărul de profesori fusese suplimentat cu doar 259, conform sursei citate.
La nivelul școlilor, impactul se traduce prin decizii concrete: eliminarea unor opțiuni precum limbile străine suplimentare (LV3), reducerea grupelor sau renunțarea la orele de sprijin individualizat. Într-un liceu din Douai (nordul Franței), profesorii avertizează că ar putea fi obligați să lucreze constant cu clase de 35 de elevi și să renunțe la programe de ajutor personalizat. „Am mai avut clase numeroase în anii ’90, dar elevii nu erau la fel. Astăzi sunt mai diverși și au nevoie de mai mult sprijin”, spune o profesoară de istorie-geografie.
Directorii și profesorii atrag atenția că aceste reduceri „pe bucăți”, aplicate an de an, erodează autonomia școlilor și limitează oferta educațională. „A reduce opțiunile înseamnă a limita șansele elevilor, mai ales pentru cei din medii defavorizate”, avertizează cadrele didactice. Deși ministrul Educației a declarat că scăderea demografică ar putea permite, pe termen lung, îmbunătățirea condițiilor de predare, în prezent școlile sunt nevoite „să strângă cureaua”, potrivit Le Monde.