Școlile românești din Ucraina, în centrul unei noi dispute legislative privind educația minorităților naționale. Comunitatea cere intervenția Bucureștiului

Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.com

Un proiect de lege privind educația minorităților naționale așteaptă să fie dezbătut de Parlamentul Ucrainei, după ce comisiile de specialitate au recomandat adoptarea lui, potrivit evidenței legislative a Radei Supreme. Reprezentanți ai românilor din trei regiuni ucrainene cer Bucureștiului să intervină înaintea votului, pentru că se tem că, fără garanții mai clare, numărul școlilor cu predare în limba română ar putea scădea în timp, scrie G4Media.ro.

Proiectul nr. 16119 a fost înregistrat la 1 octombrie 2026. Cinci zile mai târziu, comisia parlamentară pentru educație a recomandat examinarea sa în regim de urgență și adoptarea în prima lectură și în ansamblu, cu eventuale corecturi tehnice. O recomandare a comisiei nu echivalează însă cu adoptarea legii. Conform situației afișate de Parlamentul ucrainean la 7 octombrie, proiectul așteaptă dezbaterea în plen.

Într-o scrisoare adresată președintelui României, Ministerului Afacerilor Externe și mai multor comisii parlamentare, reprezentanți ai comunităților românești din Cernăuți, Transcarpatia și Odesa solicită ca propunerile lor să fie susținute în discuțiile cu Kievul. Documentul și un tabel cu amendamente au fost prezentate de BucPress. Semnatarii spun că proiectul conține și prevederi utile, dar că nu rezolvă probleme esențiale pentru păstrarea învățământului în limba maternă.

Semnatarii cer ca legea să protejeze o rețea de școli ale minorităților și să stabilească faptul că românia poate rămâne limba principală de predare în acele unități.

Altă cerere vizează traseul elevilor după clasele primare, reprezentanții comunității cerând ca aceștia să aibă posibilitatea să învețe în română până la terminarea liceului, inclusiv în învățământul profesional.

Iar pentru satele cu puțini copii, semnatarii cer derogări de la regulile generale privind mărimea claselor și organizarea liceelor.

Citește articolul complet pe G4Media.ro

Lista completă a solicitărilor pentru o intervenție a autorităților române pe lângă oficialii ucraineni, prezentată de Agerpres:

* păstrarea şi garantarea reţelei tradiţionale de şcoli cu predare în limba română, ca formă firească de exercitare a dreptului la educaţie în limba maternă, prin revenirea la soluţii legislative existente anterior anului 2017, aşa cum s-a pronunţat şi Comisia de la Veneţia în avizele sale referitoare la legislaţia educaţională din Ucraina

* garantarea dreptului copiilor români de a primi educaţie în limba română până la sfârşitul învăţământului liceal şi profesional, la fel cum se bucură popoarele băştinaşe

* eliminarea formulărilor care permit ca limba română să fie folosită în educaţie doar ‘alături de’ limba de stat, fără a se preciza în mod limpede care este limba principală de predare. ”Cerem ca, în şcolile româneşti, limba română să rămână limba principală de predare, iar aceeaşi disciplină să nu fie predată în paralel în limba ucraineană şi în limba română”, spun semnatarii memoriului.

* renunţarea la mecanismul prin care extinderea predării în limba de stat poate fi decisă la cererea unei majorităţi de două treimi dintre părinţi, mecanism care poate pune şcolile minoritare în situaţia de a-şi pierde treptat caracterul românesc

* instituirea unei excepţii pentru clasele cu predare în limba minorităţii de la pragul minim general de cinci elevi, astfel încât un număr redus de copii într-o localitate să nu fie, prin el însuşi, motiv pentru desfiinţarea clasei şi pierderea dreptului la educaţie în limba maternă.

Foto: © Pojoslaw | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Exit mobile version