Un număr redus de ore de fizică poate reprezenta un moment în care firul educației științifice din țara noastră să se rupă iremediabil, atrage atenția Academia Română într-o scrisoare deschisă, cu privire la reducerea numărului de ore STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) din planurile-cadru de gimnaziu. Astfel, academicienii solicită „reanalizarea planurilor cadru pentru programele școlare de gimnaziu, cu precădere asupra fizicii și disciplinelor STEM în general”.
„În anii recenți s-a înregistrat o continuă scădere în interesul tinerilor în a urma cariere în științe și tehnologii (poate cu câteva excepții, informatica fiind un astfel de exemplu). Cu siguranță în domeniul științelor fundamentale există o scădere care se identifică inclusiv în calitatea și numărul de cadre didactice care de 15-20 de ani aleg cariera didactică pentru disciplinele de fizică și chimie. Acest efect nu este specific doar pentru România, dar în alte țări din Europa și din lume se depun eforturi substanțiale pentru inducerea interesul elevilor pentru zona STEM. Prin planurile propuse, sistemul nostru de învățământ se îndreaptă într-o direcție contrară, și nu numai din perspectiva fizicii. Un număr redus de ore la disciplina Fizică va conduce la scăderea capacității creative a tinerilor, și a societății în general, pentru domeniile de vârf, România urmând a se îndrepta cu pași tot mai mari înspre consolidarea statutului său de țară outsourcing în dauna unui statut de țară inovativă, creativă și antreprenorială.
Astfel, considerăm că se impune reanalizarea planurilor cadru pentru programele școlare de gimnaziu, cu precădere asupra fizicii și disciplinelor STEM în general și luarea în calcul a măririi numărului de ore afectate disciplinelor STEM, în particular mărirea numărului de ore pentru disciplina Fizică, aceasta fiind o condiție esențială pentru fundamentarea unei politici care să ducă la evoluția României ca o țară care să asigure bunăstarea cetățenilor săi”, atrag atenția academicienii.
Mai jos, textul integral al scrisorii deschise:
SCRISOARE DESCHISĂ
din partea Consorțiului Facultăților de Fizică din România și a
Societății Române de Fizică
Cu privire la variantele vehiculate ale planului-cadru pentru învățământul gimnazial ce propun diminuarea numărului de ore de fizică alocate săptămânal, fără a ține cont de contextul social actual, de competențele necesare elevilor și nu în cele din urmă de cerințele pieței muncii și a formării de intelectuali
Stimată Doamnă Ministru Monica Cristina ANISIE,
Fizica este una dintre științele fundamentale, care are o importanță majoră în formarea deprinderilor omului contemporan. Prin conținutul și preocupările sale, fizica se regăsește în tot ceea ce ne înconjoară, scopul său fiind acela de a descrie și a explica detalii legate de fenomenele naturale, de domeniile tehnice și de tot ce este creativ. Fizica este astfel prezentă în viața de toate zilele atât la nivel conceptual cât și aplicativ și funcțional.
De-a lungul secolelor, fizica a servit ca model conceptual pentru toate celelalte științe, fiind promotoarea evoluției cunoașterii și dezvoltărilor tehnologice. Știința poate fi privită ca o parte integrantă a ceea ce ne definește umanitatea, iar fizica este o componentă esențială ce a marcat evoluția tuturor domeniilor activității umane și a direcțiilor de studiu și a creat premizele unor realizări remarcabile din multe domenii științifice.
Beneficiem cu toții de progresele generate de domeniul fizică și de aplicațiile acestuia în tehnologie. Cu toate acestea în societatea în care trăim s-a ajuns să tratăm aceste beneficii ca de la sine înțelese și, generație după generație, riscăm să devenim doar niște simpli și umili utilizatori ai tehnologiei, neavând, cei mai mulți dintre noi, măcar o vagă idee despre modul în care funcționează aplicațiile tehnologice și pe ce se bazează acestea.
Copiii, în special, se acomodează foarte ușor cu tehnologia, dar nu înțeleg de la început cum și de ce funcționează în felul în care funcționează diverse dispozitive. Iar fără o înțelegere riguroasă la nivel fundamental a conceptelor de bază ale fizicii – concepte care ar trebui consolidate în timpul gimnaziului și liceului – s-ar putea ajunge, în mintea unui copil, la punerea semnului egal între știință și magie. De altfel există și studii care arată că în România nu doar analfabetismul funcțional se regăsește la cote alarmante (44% conform testelor PISA din 2018, în creștere cu cinci procente, de la 39% în 2015) ci și cel științific, sondaje mai mult sau mai puțin recente arătând că trei din patru români cred că există minuni iar peste 60% din populație citește horoscopul.
De asemenea, o bună cunoaștere a fenomenelor și metodologiilor științifice ajută în special tinerii în formarea capabilităților de a judeca și a discerne între pseudoștiință și știință, între fake news și realitate. Vedem cât de ușor se pot propaga conspirațiile care induc frică și se opun progresului societății. Chiar în zilele noastre, cu toate că telefoanele mobile sunt folosite de un procent important al populației, o tehnologie, cum ar fi cea 5G, este discreditată, generându-se mituri legate de pericolele la adresa sănătății sau chiar temeri legate de controlul populației, mituri fără absolut nicio bază în realitatea științifică.
În prezent, în Europa și în întreaga lume, există o preocupare intensă asupra strategiilor naționale în dezvoltarea competențelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică) și a asigura pregătirea necesară elevilor pentru a putea urma cariere în aceste domenii. Pe de altă parte, există semnale nefavorabile în ceea ce privește performanțele elevilor români, în comparație cu media europeană – evidențiate, printre altele, și prin rezultatele nesatisfăcătoare la testele internaționale PISA. Astfel, este crucial să privim procesul educațional din perspectiva competențelor care trebuie dobândite de elevi. Unele din aceste competențe nu pot fi însușite dacă timpul alocat disciplinei nu este suficient – iar acest fenomen este mult mai pronunțat la disciplinele științifice sau tehnice, și mult mai important cu cât elevii sunt mai tineri (gimnaziu). Educația on-line sau hibridă, deși are avantajele ei, nu poate decât exacerba crearea deficiențelor cognitive la elevii de gimnaziu, dacă nu se alocă timp suficient disciplinelor respective.
Recent, Academia Română a emis două puncte de vedere, unul privind educația on-line, în care argumenta că dinamica schimbărilor tot mai numeroase și mai profunde din societate nu se poate reflecta mecanic în dinamica materiilor/disciplinelor școlare, și un al doilea care critică explicit intenția de a reduce numărul de ore de științe. În concret, Academia Română consideră că disciplinele care există și au rezistat testului timpului în programa școlară trebuie să existe în continuare ca atare, iar ceea ce trebuie să se modifice și să se adapteze sunt conținuturile. „Academia Română consideră că diminuarea numărului de ore de științe compromite ‘competitivitatea înaltă’, într-un context global în care domeniile științelor de vârf, bazate pe fizică, chimie și biologie, constituie motorul economiei mondiale.” Tot recent, Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE) a emis un comunicat intitulat „Disciplinele STEM ar trebui să constituie o prioritate a învățământului din România”, în care subliniază importanța disciplinelor care susțin educația pentru STEM, și că aceste discipline ar trebui să constituie o prioritate pe termen lung pentru România.
Astfel, ne exprimăm părerea că procesul educațional poate fi îmbunătățit prin regândirea modului de predare, prin integrarea tehnologiei în procesul educațional, și nu prin tăierea orelor disciplinelor fundamentale, comasarea lor în discipline mai generice („Științe”), sau inventarea de discipline noi. De altfel, disciplina Fizică a trecut printr-un astfel de proces, prin proiectul „Fizica altfel – învățarea fizicii prin investigație” și este important de notat că aprobarea acestui proiect de către ministerul de resort s-a materializat în perioada în care chiar dumneavoastră doamnă ministru Monica Cristina ANISIE exercitați funcția de secretar de stat, domnia voastră fiind persoana care a agreat operaționalizarea proiectului mai sus menționat.
Având în vedere variantele propuse pentru programele școlare la gimnaziu, și având în minte cele mai bune intenții pentru evoluția viitoare a fizicii, dar și a ariei STEM în educația românească, dorim să tragem un semnal de alarmă legat de anumite aspecte referitoare la cele patru variante propuse de Ministerul Educației și Cercetării privind planurile-cadru pentru învățământul gimnazial.
Mai precis, dorim să subliniem că doar una dintre variantele propuse păstrează numărul actual de ore pentru clasele VI/VII/VIII și anume 6 ore cumulat (2/2/2) în Varianta 1, în timp ce Varianta 2 alocă un număr de 5 ore (1/2/2), iar Variantele 3 și 4 alocă doar 4,5 ore (1,5/1,5/1,5). Un număr redus de ore, mai ales în contextul actual poate reprezenta un moment în care firul educației științifice din țara noastră să se rupă iremediabil.
În anii recenți s-a înregistrat o continuă scădere în interesul tinerilor în a urma cariere în științe și tehnologii (poate cu câteva excepții, informatica fiind un astfel de exemplu). Cu siguranță în domeniul științelor fundamentale există o scădere care se identifică inclusiv în calitatea și numărul de cadre didactice care de 15-20 de ani aleg cariera didactică pentru disciplinele de fizică și chimie. Acest efect nu este specific doar pentru România, dar în alte țări din Europa și din lume se depun eforturi substanțiale pentru inducerea interesul elevilor pentru zona STEM. Prin planurile propuse, sistemul nostru de învățământ se îndreaptă într-o direcție contrară, și nu numai din perspectiva fizicii. Un număr redus de ore la disciplina Fizică va conduce la scăderea capacității creative a tinerilor, și a societății în general, pentru domeniile de vârf, România urmând a se îndrepta cu pași tot mai mari înspre consolidarea statutului său de țară outsourcing în dauna unui statut de țară inovativă, creativă și antreprenorială.
Astfel, considerăm că se impune reanalizarea planurilor cadru pentru programele școlare de gimnaziu, cu precădere asupra fizicii și disciplinelor STEM în general și luarea în calcul a măririi numărului de ore afectate disciplinelor STEM, în particular mărirea numărului de ore pentru disciplina Fizică, aceasta fiind o condiție esențială pentru fundamentarea unei politici care să ducă la evoluția României ca o țară care să asigure bunăstarea cetățenilor săi.
Stimată Doamnă Ministru nutrim speranța că argumentele noastre, exprimate într-o formă condensată, vor regăsi în dumneavoastră atât calitatea de dascăl, și de susținător al calității procesului educațional, cât și calitatea unui ministru vizionar și responsabil pentru ce trebuie să fie și să devină România într-un termen mediu și lung.
Cu alese gânduri,
Prof. Univ. Dr. Lucian ION Conf. Univ. Dr. Gabriela IACOBESCU
Decan, Decan,
Facultatea de Fizică Facultatea de Științe
Universitatea din București Universitatea din Craiova
Conf. Univ. Dr. Daniel ANDREICA Prof. Univ. Dr. Cristian ENĂCHESCU
Decan, Decan,
Facultatea de Fizică Facultatea de Fizică
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
Conf. Univ. Dr. Mihail LUNGU Dr. Mitică DRĂGUȘIN
Decan, Președinte,
Facultatea de Fizică Societatea Română de Fizică
Universitatea de Vest din Timișoara
Dr. Nicolae Victor ZAMFIR
Academician
Președintele secției „Științe Fizice” – Academia Română
Sursă Foto: Pixabay