Sindicatele din educație continuă protestele în mai multe județe din țară. „Tăcerea Guvernului nu e doar sfidătoare la adresa salariaţilor din învăţământ, ci la adresa tuturor familiilor din România, care îşi duc copiii la şcoală şi care aşteaptă respect şi implicare din partea legiuitorilor”, potrivit unui comunicat de presă primit de Edupedu.ro.
- Săptămâna trecută au avut loc proteste ale sindicatelor profesorilor în Constanța și în județele Argeș, Buzău, Călărași, Dolj și Prahova.
„Lipsa de răspuns din partea Executivului este, de fapt, o invitaţie la noi proteste, printre care şi demararea grevei generale în educaţie. Salariaţii din învăţământ nu sunt dispuşi să renunţe la lupta pe care o duc în acest moment cu o clasă politică căreia nu îi pasă de viitorul şcolii româneşti, implicit de generaţiile de copii şi tineri care au nevoie de performanţă în educaţie”, conform comunicatului comun al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federației Sindicatelor din Educație (FSE) „Spiru Haret”.
Calendarul protestelor:
- 22 martie – Hunedoara
- 23 martie – Bihor, Brașov, Timiș şi Cluj
- 24 martie – Maramureş, Arad, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Bacău, Mehedinţi
- 28 martie – Alba și Sibiu
- 29 martie – București, Ilfov, Giurgiu și Hunedoara (marș de protest)
- 30 martie 2023 – Dâmboviţa și Dolj, potrivit comunicatului.
Solicitările FSLI şi FSE „SPIRU HARET” către Guvernul României:
- „rezolvarea problemei aplicării integrale a dispozițiilor Legii – cadru nr. 153/2017 pentru toate categoriile de salariați din învățământ, astfel încât toate categoriile de salariați din sistemul educațional să beneficieze de salariul de bază prevăzut de această lege pentru anul 2022;
- identificarea unor soluții pentru creșterea veniturilor personalului didactic auxiliar;
- adoptarea, în regim de urgență, a normativelor pentru personalul nedidactic și personalul didactic auxiliar, având în vedere că normativele care se aplică sunt din anul 1998;d) aplicarea regulamentelor privind acordarea sporurilor pentru condiții de muncă, întrucât salariații din învățământ sunt singurele categorii de bugetari care nu beneficiază de acordarea acestor sporuri;
- în noua lege de salarizare, grila propusă trebuie să poziționeze personalul din învățământ pe o treaptă superioară celei actuale în ierarhia funcțiilor bugetare, în raport de importanța socială a activității prestate;
- remedierea anomaliilor actuale în ceea ce privește salarizarea celor care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control, având în vedere că, după ce veniturile acestora au rămas nemodificate în ultimii patru ani, se constată că acestea sunt inferioare salariaților care ocupă funcții de execuție;
- instituirea, prin lege, a regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice, cu rata inflației;
- plata suplimentară a personalului din unitățile/instituţiile de învățământ nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile;
- plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar și nedidactic”.
Protestele vor continua şi în lunile următoare, potrivit comunicatului:
1. Pichetarea sediului Guvernului şi a sediilor prefecturilor în lunile martie şi aprilie 2023;
2. Marș de protest desfășurat în București în luna mai 2023;
3. Declanşarea grevei generale în ultima decadă a lunii mai;
4. Alte acțiuni specifice.
Context. Sindicatele din învățământ încep protestele de stradă, etape obligatorii pentru declanșarea grevei generale, anunțată pentru finalul lunii mai. Prima pichetare a avut loc la Iași, pe 2 martie, anunțau aceleași organizații ale profesorilor pe 28 februarie. O săptămână mai târziu, la finalul lunii februarie, sindicatele profesorilor au amenințat cu greva generală, ca reacție la declarațiile ministrului Ligia Deca de eliminare a salarizării din proiectul legii educației. Ele cereau plata suplimentară a echipelor din școli care lucrează pe proiecte europene și alte 8 măsuri „de urgență”.