Sindicatele, elevii şi părinţii cer Preşedintelui, Guvernului şi Parlamentului asigurarea resurselor financiare pentru achiziționarea echipamentelor necesare elevilor şi profesorilor pentru învăţământ online

FOTO: pexels.com

Autorităţile trebuie să asigure “resursele financiare pentru achiziționarea echipamentelor necesare elevilor şi profesorilor pentru învăţământ online”, scriu semnatarii scrisorii deschise, reuniţi în premieră în mod oficial, pentru o solicitare de acest fel. Aceştia cer şi realizarea de către ministerul Educaţiei a unor platforme de învăţare online. Scrisoarea deschisă este semnată de președinte FSLI, Simion Hancescu, președinte FSE „Spiru Haret”, Marius Nistor, președinte FNS „Alma Mater”, Anton Hadăr, președinte FNAP-IP, Iulian Cristache, președinte CNE, Antonia Pup.

Sindicatele, reprezentanţii elevilor şi ai părinţilor solicită emiterea unui Ordin de ministru pentru “tot ceea ce trebuie făcut pentru încheierea anului școlar/universitar 2019-2020”, “modificarea Legii Educației Naționale în sensul reglementării învățării on-line”, identificarea elevilor, studenţilor și cadrelor didactice care “nu dispun de dispozitive electronice conectate la internet” şi “asigurarea resurselor financiare care pot fi folosite pentru achiziționarea echipamentelor necesare elevilor, studenţilor și cadrelor didactice pentru învățarea on-line”.

Aceştia cer să existe şi “varianta promovării de către Guvernul României a unui Program național de susținere și de promovare a învățării on-line”.

Redăm scrisoarea deschisă

Scrisoare deschisă

Către Administrația Prezidențială, Parlamentul României, Guvernul României, Ministerul Educației și Cercetării,

Din nefericire, România, la fel ca multe alte țări din Europa și din întreaga lume, trece printr-o perioadă extrem de dificilă, din cauza pandemiei COVID-19.

Toate domeniile sunt afectate și este evident că, nici educația nu a fost ocolită de efectele negative ale acestei pandemii, fiind nevoiți să se izoleze la domiciliu aproximativ 2,8 milioane de preșcolari și elevi, peste 400 de mii de studenți și aproape 300 de mii de angajați din învățământul preuniversitar și din cel universitar.

Este firesc și logic ca, preocuparea principală să fie cea privind limitarea efectelor negative ale acestei crize asupra populației, pentru identificarea celor infectați și pentru tratarea acestora.

Știm că, în aceste momente, greul este dus de către angajații din sistemul medical, cărora le suntem toți recunoscători, pentru că ei sunt cei care au grijă de sănătatea noastră, a tuturor, iar sănătatea fizică este cea care primează, înainte de orice.

La fel de important este și faptul că, sectorul economic are nevoie de atenția guvernanților, întrucât, domenii întregi de activitate au de suferit, iar acum, economia are nevoie de un plan de măsuri clare și sustenabile.

În acest context, trebuie păstrată și sănătatea intelectuală, iar misiunea revine sistemului educaţional. Pentru aceasta a fost necesar, peste noapte, să se schimbe modul de învățare tradițional, la clasă, cu învățarea on-line mult mai dificilă și stresantă, atât pentru elevi, cât și pentru cadre didactice. Cu toate eforturile depuse în această direcție, în acest moment, România nu este capabilă să acorde șanse egale la educaţie tuturor copiilor şi tuturor studenţilor. Toată lumea știe că, învățarea on-line presupune ca, atât cadrele didactice, cât și elevii ori studenţii, să dispună de echipamente tehnice care să permită acest lucru, iar realitatea ne arată că, în mediile defavorizate există elevi, studenţi și cadre didactice care nu dispun de asemenea echipamente.

În aceste condiții, Ministerul Educației și Cercetării trebuie să identifice soluții pentru ca toți elevii, studenţii și toate cadrele didactice să participe la procesul de învățare on-line.

Astăzi, vedem consecințele dezinteresului celor care au condus această țară în ultimii 30 de ani, manifestat față de sistemul de sănătate și faţă de cel de educație și culegem „roadele” acestuia.

Vinovați se fac toți președinții, prim-miniștrii și miniștrii educației din această țară, pentru faptul că sistemul de învățământ şi cel de cercetare ştiinţifică au fost subfinanțate cronic, în mod sistematic. Paradoxal, astăzi, cercetarea este chemată să ofere rezultate reale în lupta cu COVID 19.

De asemenea, trebuie să recunoaștem că o vină o purtăm și noi, actorii sistemului de învățământ (elevi, părinți, profesori, sindicate), care nu am reușit să modificăm agenda politică a aleşilor noştri, astfel încât educația să fie cu adevărat „prioritate națională”.

Cu toate că am atras atenția, de mai multe ori, asupra faptului că educația nu primește un buget decent (cu încălcarea constantă a Legii Educației, care prevede un procent din PIB de 6%), cadrele didactice au continuat să intre la clase supradimensionate, cu infrastructură învechită, iar părinții au acceptat să-și dea copiii la școli cu toaleta în curte și să susțină financiar unitățile de învățământ.

Revenind la situația actuală a învățământului, așa cum este cunoscut, Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, a anunțat public faptul că gădinițele, școlile și universitățile vor rămâne închise până la data de 1 septembrie 2020 iar învățarea va continua în format on-line, până în data de 12 iunie 2020, când se va lua vacanță. Excepție fac elevii de clasa a VIII-a și a XII-a/a XIII-a, care vor putea veni fizic la școală, în perioada  2-12 iunie 2020. Trebuie găsită o soluție și pentru elevii care au rămas corigenți pe primul semestru, pentru încheierea situației școlare.

De asemenea, Președintele României a anunțat și faptul că examenele naționale se vor desfășura în format clasic.

Trebuie avut în vedere că punerea în practică a acestei soluții prezintă anumite riscuri și trebuie luate măsuri sporite de protecție. Autoritățile au obligația să ia toate măsurile necesare, astfel încât să se asigure condiții de securitate maximă pentru elevii și salariații care vin la școală și care vor participa la examenele naționale, de la verificarea temperaturii tuturor și asigurarea obligatorie a materialelor de protecție, până la păstrarea distanței fizice impuse de lege.

De asemenea, este necesar ca toate examenele să se desfășoare în unitățile de învățământ unde elevii desfășoară cursurile.

În opinia noastră, autoritățile trebuie să aibă în vedere și un plan de rezervă, pentru că este posibil să apară și situații nedorite (de exemplu: o infectare a unor elevi din clasele a VIII-a și a XII-a/XIII-a care vor veni la școală în perioada 2-12 iunie 2020 ar însemna imposibilitatea participării acestora la examenele naționale. Când vor putea acești elevi să susțină examenele? Același risc de îmbolnăvire este și pentru cadrele didactice.

Ce trebuie făcut urgent:

Pentru finalizarea anului universitar 2019-2020, propunem următoarele:

  1. în baza autonomiei universitare şi ţinând seama de legislaţia actuală, Consiliile de Administraţie ale universităţilor vor elabora metodologii sau proceduri proprii de desfăşurare a activităţilor didactice, după care, Senatele universitare le vor dezbate şi aproba;
  2. continuarea predării şi evaluării în sistemul on-line până la intrarea în sesiunea celui de-al doilea semestru al acestui an universitar;
  3. susţinerea în sistemul on-line a marii majorităţi a examenelor studenţilor, inclusiv a celor de licenţă, disertaţie şi doctorat. Forma de examinare (on line sau forma clasică) rămâne la decizia Consiliilor de Administrație, care își vor asuma asigurarea tuturor condițiilor de securitate și de sănătate în muncă, în cadrul instituțiilor de învăţământ superior;
  4. în cazul susţinerii examenelor studenţilor în sistemul „faţă în faţă”, studenţii şi cadrele didactice vor purta măşti şi mănuşi şi vor respecta distanțarea fizică impusă de lege;
  5. la intrarea în instituțiile de învățământ superior, un număr adecvat de persoane, bine instruite, va verifica temperatura tuturor studenţilor și angajaților și va testa starea de purtător de virus (pentru persoanele asimptomatice). În acest sens, vor fi amenajate spații speciale, destinate efectuării triajului epidemiologic, înainte de intrarea în universitate;
  6. refacerea în sistemul on-line a cât mai multor lucrări de laborator, chiar şi a celor care necesită date experimentale, prin transmiterea către studenţi, de către cadrele didactice, a seturilor teoretice de date;
  7. acolo unde este necesară efectuarea sau refacerea lucrărilor de laborator în sistemul „faţă în faţă”, universitățile vor lua măsuri pentru programarea și pentru desfășurarea acestor activități pe parcursul a cel mult 2-3 săptămâni. Studenţii vor purta obligatoriu măști și mănuși, asigurate de către universitate şi vor fi împărţiţi în subgrupe, riguros dimensionate, astfel încât, să permită respectarea distanțării fizice impusă de lege;
  8. desfăşurarea admiterii în învaţământul superior în sistem on-line, acolo unde este posibil, se va face pe baza metodologiilor proprii actualizate ale instituțiilor de învățământ superior, elaborate în cel mai scurt timp posibil, de către Consiliile de Administraţie şi aprobate de Senatele acestor instituții, luând în seamă rezultatele candidaţilor din timpul anilor de liceu sau alte criterii de departajare aprobate de Senatul universitar;
  9. practica studenților poate fi realizată și evaluată până la sfîrșitul lunii septembrie 2020, prin decizia Consiliilor de Administrație;
  10. universitățile vor asigura efectuarea semestrială a anchetelor epidemiologice, atât la studenți, cât și la întregul personal angajat.

Guvernul nu trebuie să uite un lucru foarte important! Experți în sănătate de pe plan mondial și național avertizează asupra unui nou val, în toamnă, de îmbolnăviri cu COVID-19. Dacă și atunci se va impune starea de urgență, ce vom face cu școlile, cu elevii, cu studenţii și cu cadrele didactice? Practic, ajungem în situația în care putem compromite anul școlar/universitar 2020-2021, dacă în perioada următoare nu se iau măsurile care se impun, începând cu cele enumerate mai sus!

După ce va trece această perioadă dificilă, țara noastră are nevoie să între într-un proces amplu de schimbare, pentru a ajunge la normalitate.

Pandemia a reușit să scoată la suprafață neajunsurile din sistemul sanitar românesc, dar și pe cele din sistemul de învățământ.

Guvernanții trebuie să înceapă cu schimbarea propriilor mentalități, pentru că nu trebuie să mai avem subfinanțare în două domenii vitale pentru România și pentru orice națiune: sănătatea și educația! Cele două domenii esențiale trebuie să primească fonduri consistente, pentru a recupera decalajul enorm față de alte state.

Guvernul României, oricare ar fi acesta, prin tot ceea ce face, trebuie să lucreze doar pentru binele populației, iar partidele politice trebuie să fie convergente prin ceea ce întreprind, pentru că acum, mai mult ca niciodată, nu mai este vorba despre imagine și nici de câștigarea capitalului politic!”

FOTO: pexels.com

Exit mobile version