Majoritatea elevilor, cadrelor didactice și părinților consideră că nivelul calității educației este mai scăzut în anul școlar 2020-2021 față de anul școlar 2019-2020, potrivit rezultatelor sondajului online făcut de Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună” alături de Consiliul Național al Elevilor. Sondajul a avut un eșantionul compus din 9401 elevi, 3265 cadre didactice și 4965 părinți, dar nu este reprezentativ la nivel național, ci doar pentru cei care au participat.
Nivelul calității educației, cum a evoluat acest indicator
Cercetarea a avut loc în perioada 18-23 noiembrie 2020 printr-un chestionar online distribuit pe canalele și rețelele de comunicare ale celor două organizații care au inițiat demersul. Respondenții au completat chestionarul pe baza disponibilității și a accesului la mijloace tehnologice și internet. Mai mult decât atât, una dintre limitele acestui sondaj este faptul că majoritatea respondenților sunt din mediul urban: 85% elevi, 68% cadre didactice, 68% părinți, astfel, rezultatele prezentate trebuie interpretate în cheia limitelor metodologice
menționate aici.
Cu toate acestea, “sondajul reflectă percepțiile elevilor, părinților și cadrelor didactice față
de învățământul online și contribuie la dezbaterea despre calitatea educației”, menționează autorii.
Începând cu 9 noiembrie 2020, cursurile față în față au fost suspendate la nivel național ca urmare a numărului mare de cazuri noi de COVID-19, iar toate școlile au intrat în scenariul online pentru cel puțin 30 de zile.
“Majoritatea elevilor (54%), cadrelor didactice (57%) și a părinților (62%) consideră că nivelul calității educației oferite în anul școlar 2020-2021 până în prezent este mai scăzut, comparativ cu nivelul calității din anul școlar 2019-2020. Există și o proporție de aproximativ 20% dintre respondenți (elevi, profesori și părinți) care sunt de părere că a crescut calitatea educației în acest an școlar comparativ cu anul anterior, în momentul de față nu avem datele necesare pentru a explica această perspectivă”, se arată în document.
Descarcă rezultatele sondajului online despre calitatea educației 2020
Alte rezultate evidențiate:
Majoritatea elevilor (72%) și cadrelor didactice (67%) desfășoară orele online conform orarului pe diferite platforme video. O proporție de aproximativ 25% dintre elevii și cadrele didactice desfășoară educația online atât în sistem sincron, cât și asincron, abordările fiind influențate de opțiunile profesorilor, de specificul materiei sau de diferențele privind accesul la mijloacele tehnologice necesare în cazul elevilor.
Deși există premisele pentru participarea la educația online, cei mai mulți dintre profesori organizând orele, calitatea acestora devine îndoielnică din perspectiva celor trei grupuri vizate – elevi, cadre didactice și părinți.
56% dintre elevi consideră orele plictisitoare, inutile sau obositoare
Ca urmare a dificultăților întâmpinate de cadrele didactice în efectuarea orelor online, acestea sunt percepute de elevi ca fiind plictisitoare în proporție de 29% și inutile de către 17% dintre elevi.
O proporție de 27% dintre elevi consideră că orele online sunt interactive cel mai probabil ca urmare a implicării și interesului cadrelor didactice, iar pentru alți 17% dintre elevi școala online este relaxantă, aceasta desfășurându-se acasă, în propriul confort. Restul de 10% dintre elevii respondenți au oferit alte răspunsuri decât cele prestabilite, unul dintre răspunsurile cele mai frecvente fiind că școala online este „obositoare”; alte caracteristici atribuite școlii online au fost: „stresantă”, „dificilă”, „epuizantă” sau faptul că eficiența acesteia depinde de materie și profesor.
Din perspectiva elevilor și a cadrelor didactice, principala dificultate în desfășurarea orelor online la o calitate superioară este motivația proprie a elevilor.
O mare parte a elevilor nu își mai regăsește motivația pentru a învăța, pentru a participa la orele online, iar emoțiile generate de participarea online sunt în mare parte negative – dezamăgire, frustrare, neputință, singurătate, anxietate.
Autorii dau exemple de justificări și explicații din partea elevilor:
“De când suntem în online, motivația mea pentru a învăța este foarte scăzută. Consider că aceste ore online sunt inutile, nu învățăm precum ar trebui, iar implicarea profesorilor nu este atât de intensă” (elev).
“Orele sunt prea multe, temele sunt multe și imense. Orele mă obosesc psihic și nu am
motivația să particip la ele uneori. Nu înțeleg absolut deloc materiile si pretențiile sunt
prea ridicate” (elev).
Un impediment major în desfășurarea calitativă a orelor online îl constituie lipsa unor resurse digitale adecvate, atât în cazul elevilor (18%), cât și al cadrelor didactice (37%).
Perspectiva unanimă a celor trei grupuri consultate (elevi, cadre didactice și părinți) este că educația online reprezintă o soluție de compromis, temporară, care, însă, nu poate înlocui avantajele educației față în față, susțin autorii documentului.
Foto: grafic Edupedu.ro