Măsurile privind accesul copiilor și adolescenților la rețelele sociale trebuie să fie „complexe” și să urmărească „fondul problemei”, a declarat luni, la Digi24, consilierul prezidențial pe educație Sorin Costreie. Asta după ce sâmbătă secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, a cerut public un cadru legislativ care să limiteze accesul minorilor sub 15–16 ani la social media.
„Aici măsurile sunt complexe și într-adevăr dezbaterea urmărește firul problemei, dar nu se duce, după părerea mea, la fondul problemei. Fondul problemei care este? (…) copiii noștri au probleme de memorie și concentrare față de generațiile trecute, avem aceste probleme de autocontrol și ați văzut discernământ”, a spus Costreie, făcând trimitere la cazurile recente de violență și agresiunile comise de minori.
În intervenția la Digi24, consilierul prezidențial a afirmat că România are deja „ceea ce se numește legea majoratului online”, care întărește controlul parental, însă inițiativele discutate în alte state ar merge mai departe, spre interzicerea accesului până la o anumită vârstă.
„Această inițiativă (…) e o chestie mai dură și anume interzicerea accesului și anume ca tinerii până la o anumită vârstă, 14, 15 ani, 16 ani, depinde cum se hotărăște, să poată să-și facă conturi și să fie activi pe rețele sociale”, a spus Costreie. El a subliniat însă că „nu neapărat rețelele sociale sunt o problemă, cât întreg mediul digital poate să fie o problemă”, care poate fi „nociv și benefic”.
Ce prelede inițiativa Legea majoratului online vede mai jos, în articol
Costreie a indicat și un exemplu de măsură practică, discutată în mai multe state europene: limitarea accesului la telefon în timpul orelor. „De exemplu, la școală, la liceu să nu aibă în timpul orelor acces la telefon decât dacă există o activitate didactică care presupune o aplicație pentru care e nevoie de telefon”, a declarat el.
Întrebat de moderator dacă există deja o măsură similară în România, Costreie a confirmat, dar a precizat că aplicarea diferă semnificativ. „Există, ea nu este implementată peste tot și există variații mari de la școală la școală, de la liceu la liceu”, a spus acesta.
Consilierul prezidențial a atras atenția că interzicerea, ca instrument unic, poate avea efecte contrare, invocând și exemple din zona substanțelor interzise. „Măsura cea mai importantă, dincolo de interzicere, care creează atracția aceasta fructului oprit. Noi interzicem multe lucruri și drogurile sunt interzise, da, asta înseamnă că nu avem acest fenomen? Din păcate îl avem”, a afirmat Costreie.
În opinia sa, soluția de fond este o educație care să dezvolte discernământul și sănătatea mintală a copiilor. „Problema cea mai importantă aici este o educație care să pregătească mintea copiilor pentru așa ceva și accentul pe această sănătate mintală. Trebuie să avem o educație în care noi trebuie să le creștem gradul de a discerne între bine și rău, într-adevăr și fals, între nociv și benefic”, a spus acesta.
Costreie a mai declarat că vede două direcții „complementare”: stabilirea unei vârste de la care accesul la rețele sociale ar fi permis și o componentă centrală de prevenție prin educație, bazată pe responsabilitate și gândire critică. „Sunt două măsuri, eu le văd complementare. Una, de la o anumită vârstă. Dar partea cea mai importantă, de prevenție și care se duce la miezul problemei, este centrală a educației noastre, pe responsabilitate și gândire critică”, a spus consilierul prezidențial.
Declarațiile lui Sorin Costreie vin după ce Raed Arafat a transmis într-o postare pe Facebook că România ar trebui să se alăture statelor care discută sau au decis limitarea accesului minorilor la rețelele sociale, invocând protecția sănătății mintale și a copilului. „Nu este vorba despre cenzură. Este vorba despre protecție”, a scris Arafat, care a cerut parlamentarilor să inițieze „un cadru legislativ clar” pentru limitarea accesului copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la social media.
Ce prevede „Legea majoratului online”, adoptată de Senat și aflată acum la Camera Deputaților, for decizional, pentru aceasta
Proiectul de lege PLX356/2025 cunoscut ca „Legea majoratului online” are ca scop instituirea unor măsuri pentru protecția minorilor împotriva conținutului dăunător accesibil prin intermediul serviciilor online, pentru „asigurarea dezvoltării fizice, mintale și morale corespunzătoare” a acestora.
Inițiativa stabilește că, la împlinirea vârstei de 16 ani, o persoană dobândește „capacitate deplină de exercițiu în mediul online” (definiția de „major online”). Până la această vârstă, minorul poate accesa servicii online și își poate crea conturi personale doar pe baza unui „acord parental verificabil”.
Legea definește „serviciu online” într-un sens foarte larg, incluzând, fără a se limita la, platforme de social media, servicii de streaming, comerț electronic, jocuri online, servicii bancare, aplicații mobile și alte interfețe online accesibile utilizatorilor.
De asemenea, proiectul definește „conținutul dăunător” ca fiind orice conținut (scris, audio, video sau imagine) care promovează alcoolul, băuturile energizante, țigările și produsele cu nicotină, medicamentele, violența, ura, pornografia, autovătămarea, comportamentele dăunătoare sănătății, dependențele, fraudele, discursul instigator la ură sau exploatarea minorilor, precum și alte forme de conținut cu risc semnificativ pentru dezvoltarea fizică sau emoțională a minorului.
Un element important: proiectul nu se aplică platformelor online dedicate învățării (de tip e-learning și biblioteci virtuale) autorizate la nivel național de Ministerul Educației și Cercetării sau la nivel european.
Ce rol are ANCOM în proiect: părintele/tutorele legal ar putea solicita suspendarea sau radierea contului minorului și restricționarea accesului la pagini cu conținut dăunător, prin cerere transmisă către ANCOM (în format fizic sau electronic cu semnătură electronică). În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii, modalitățile tehnice pentru acordul parental și aceste solicitări ar urma să fie stabilite prin decizie ANCOM, publicată în Monitorul Oficial.
Proiectul introduce și obligații pentru furnizorii de servicii online, inclusiv măsuri de protecție pentru minori prin proiectarea interfețelor, filtre și adecvarea conținutului, astfel încât să existe „un grad maxim de confidențialitate, siguranță și securitate” pentru minori. În plus, este interzisă publicitatea bazată pe profilare atunci când destinatarul serviciului este minor.
Termene: proiectul prevede etichetarea obligatorie a conținutului pe categorii de vârstă în termen de 180 de zile de la publicarea legii, iar furnizorii ar trebui să solicite și să obțină acordul parental inclusiv pentru conturile deja deschise și utilizate în România. Tot în acest interval, pentru conținutul restricționat până la 16 ani, furnizorii ar urma să instaleze mecanisme de verificare a identității și, după caz, de blocare a accesului.
Sancțiuni: nerespectarea obligațiilor poate fi sancționată cu amenzi între 0,1% și 0,4% din cifra de afaceri la nivel național, în funcție de abatere, iar pentru 5 sau mai multe abateri într-un an, ANCOM ar putea dispune suspendarea activităților furnizorilor pe teritoriul național până la remedierea neconformităților.
Punctul de vedere al Guvernului: într-un document transmis Camerei Deputaților, Guvernul arată că măsurile legislative de protejare a minorilor în mediul digital sunt „nu doar binevenite și absolut necesare”, în contextul expunerii tot mai intense la conținuturi online și la riscuri precum violența, pornografia, discriminarea, practici înșelătoare sau manipularea prin profilare comportamentală. Guvernul susține inițiativa legislativă, dar cu „observații și propuneri”.
În același timp, Guvernul semnalează că textul are nevoie de clarificări și corelări, inclusiv privind formulările și coerența unor articole, termenii de aplicare și modul concret de implementare (de exemplu, etichetarea conținutului pe categorii de vârstă sau succesiunea logică a blocării/radierii conturilor fără acord parental).
Intervenția integrală a consilierului prezidențial Sorin Costreie, pe acest subiect, la Digi24:
Moderator: „Vedem deja dezbate aprinsă. După ce a scris acel mesaj pe Facebook, domnul Raed Arafat, secretar de stat în ministerul de interne, spune că problema nu este existența acestor rețele de socializare, ci modul în care sunt ele folosite și că interzicerea lor nu-i pregătește pe copii pentru realitate, îi face în schimb mai vulnerabili. Ce credeți dumneavoastră? Ar trebui să existe și la noi o măsură similară, cum este în Franța deja sau cum urmează Franța deja de fapt să adopte?
Sorin Costreie: Aici măsurile sunt complexe și într-adevăr dezbaterea urmărește firul problemei, dar nu se duce, după părerea mea, la fondul problemei. Fondul problemei care este? Acum, și avem studii în acest sens, copiii noștri au probleme de memorie și concentrare față de generațiile trecute, avem aceste probleme de autocontrol și ați văzut discernământ. Adică vorbesc de cazurile recente de violență și agresiunile comise de minori. Și avem problemele pe care iarăși cred că le știm cu adicțiile, adică adicția de droguri, de alcool, de tutun și de internet și jocuri. Și acuma intervine ceea ce ar trebui să facem. Noi avem deja ceea ce se numește legea majoratului online, pentru că se vorbește de acest majorat digital, adică de la ce vârstă copilul devine matur, sau, oricum are responsabilitate și discernământ astfel încât să poată utiliza rețelele sociale. După părerea mea, cred că ar trebui să ne aliniem politicilor din Uniunea Europeană, că suntem partea acestei familii. La noi, în Franța, dar și în Marea Britanie, Norvegia Danemarca Italia, Spania se discută sau în unele țări s-au și implementat astfel de măsuri. Adică mai precis ce? De exemplu, la școală, la liceu să nu aibă în timpul orelor acces la telefon decât dacă există o activitate didactică care presupune o aplicație pentru care e nevoie de de telefon.
Moderator: Cumva și la noi în țară există o măsură similară fără telefon în timpul orelor, dacă zic bine?
Sorin Costreie: Există, ea nu este implementată peste tot și există variații mari de la școală la școală, de la liceu la liceu.
Moderator: Vă rog să vă continuați ideea.
Sorin Costreie: Da, deci mai avem de anul trecut, dacă nu mă înșel, legea majoratului online care întărește controlul parental. Însă ce presupune această inițiativă de care spuneați dumneavoastră e o chestie mai dură și anume interzicerea accesului și anume ca tinerii până la o anumită vârstă, 14,15 ani, 16 ani, depinde cum se hotărăște, să poată să-și facă conturi și să fie activi pe rețele sociale. Acuma nu neapărat rețelele sociale sunt o problemă, cât întreg mediu digital poate să fie o problemă. Mă rog, corelat cu ce v-am spus, poate să fie nociv și benefic.
Bineînțeles că măsura cea mai importantă, dincolo de interzicere, care creează atracția aceasta fructului oprit și ați văzut că chiar și înainte ați dat, noi interzicem multe lucruri și drogurile se interzise, da, asta înseamnă că nu avem acest fenomen, din păcate la avem și foarte pe scurt problema cea mai importantă aici este o educație care să pregătească mintea copiilor pentru așa ceva și accentul pe această sănătate mintală. De ce? Pentru că trebuie să avem o educație în care noi trebuie să le creștem, să creștem gradul de a discerne între bine și rău, într-adevăr și fals, între nociv și benefic. Și asta înseamnă o educație bazată pe valori și relevantă pentru elevii noștri, ca să se orienteze cum trebuie în lumea actuală. Deci sunt două măsuri, eu le văd complementare. Una legalizarea, într-un fel, a accesului, care să se facă de la o anumită vârstă. Dar partea cea mai importantă, de prevenție și care se duce la miezul problemei, este centrală a educației noastre, pe responsabilitate și gândire critică, ca să ofere puterea aceasta de a distinge bun.
Moderator: Dumneavoastră ați vorbit cu președintele României pe această temă. Dom, domnia sa, ce spune? Este de acord cu interzicerea accesului până la o anumită vârstă? Ați vorbit de 14, 15 sau 16 ani?
Sorin Costreie: Am o întreagă listă și urmează să vorbesc zilele acestea și dacă va fi nevoie, voi reveni și cu părerea domnului președinte. Eu doar v-am spus părerea mea citind studiile și, mă rog, fiind implicat în tot procesul de educație și cercetare”.