Profesori Știri

Studiu: 45% dintre profesori susțin un regim dictatorial în România. Sunt mai mulți cei care spun că mareșalul Antonescu a avut un rol pozitiv decât negativ

Citire în 5 min

Peste 45% dintre profesori sunt de acord și cred că ar fi foarte bine și bine dacă România ar fi guvernată de un lider puternic, care minimizează rolul Parlamentului și al alegerilor, iar peste 60% cred că ne trebuie un guvern care să conducă cum crede el că e mai bine. Toate acestea sunt detaliate în studiul Educație pentru democrație în școlile din România.

Întrebarea a fost “Cât de bine credeți că ar fi pentru România să aibă un conducător puternic, care nu-și bate capul cu Parlamentul și alegerile?” Peste 45% au răspuns că ar fi foarte bine (21,8%) și bine (23,3%).

Următoarea întrebare a fost “Cât de bine credeți că ar fi pentru România să aibă un guvern de specialiști care conduc țara după cum cred ei că este mai bine pentru țară?“. Peste 60% au răspuns că ar fi bine și foarte bine, potrivit studiului citat.

Autorii oferă câteva explicații pentru datele din tabel, legate de opțiunile profesorilor. Potrivit lor, poziționările profesorilor față de funcționarea actuală a democrației și instituțiilor în România ar fi unul dintre indiciile care trebuie studiate. Astfel, aproximativ un sfert dintre profesori (26%) se declară deloc mulțumiți față de modul în care funcționează sistemul politic din România, iar 10% consideră că, în prezent, felul în care este
guvernată țara este deloc democratic, scriu aceștia. În mod surprinzător, categoria cea mai interesată de “un lider puternic” sau de “conducere sub regim militar” este cea a profesorilor tineri, sub 35 de ani. Tot aceștia sunt creditați și cu cel mai mare procentaj de eurosceptici.

Studiul cantitativ a fost urmat și de un studiu calitativ, cu interviuri ample, iar în acele sesiuni autorii notează că au obținut câteva nuanțări ale acestor atitudini. “Obiecțiile majore pe care profesorii le au față de funcționarea actuală a democrației în România sunt legate de percepția unei distanțe foarte mari între clasa
politică și cetățeni, precum și de lipsa mecanismelor de verificare și penalizare a politicienilor care încalcă reguli și care nu își îndeplinesc promisiunile”, potrivit autorilor.

Doar 8% dintre respondenți au nivele ridicate de încredere în partide, 15% în Parlament și 19 % în Guvern. Pe de altă parte, instituțiile în care profesorii au multă încredere sunt armata (79%), biserica (62%) și poliția (59%). Merită notat și faptul că peste două treimi dintre respondenți declară nivele modeste de interes pentru politică,” mai arat[ raportul.

În cadrul acestui studiu făcut de Fundația Friedrich Ebert Stiftung, 1427 de profesori, aleși aleator dintr-un eșantion aleator de 140 de școli au fost întrebați care este părerea lor despre sistemul politic din România, precum și multe alte lucruri. Metoda folosită a fost CAPI, prin interviuri cu durata medie de 35 de minute. Datele au fost culese de către CC SAS în perioada 10-24 noiembrie 2017.

Autorii studiului sunt Gabriel Bădescu, Claudiu Ivan, Daniela Angi și Oana Negru-Subțirică.

Gabriel Bădescu este profesor universitar de științe politice și director al Centrului de Studiu al Democrației de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. Studiile sale recente includ teme de politici educaționale, democratizare și societate civilă. A fost bursier Fulbright la University of Maryland, College Park, și a urmat specializări in statistică socială la University of Michigan, Ann Arbor.

Claudiu Ivan este sociolog, președinte al Asociației Centrul pentru Cercetare, Educație și Egalitate de Șanse. Are un doctorat în sociologie obținut la Universitatea din București și un masterat în politici sociale la Catholic University of Leuven și LISER. Temele sale de interes centrale sunt inegalitatea de șanse școlare în educație și abandonul școlar, cu accent pus asupra elevilor romi.

Daniela Angi este cercetătoare la Centrul de Studiu al Democrației de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. Are un doctorat în sociologie la Academia Poloneză de Științe din Varșovia. Temele centrale care  fundamentează activitatea sa de cercetare sunt societatea civila, politicile educaționale și implicarea civică a tinerilor.

Oana Negru-Subţirică este lector universitar în psihologie la Universitatea Babeș-Bolyai, având titlurile de abilitare și doctorat obținute la aceeași universitate. Studiile sale recente includ teme de psihologie educațională și școlară, cu accent asupra proceselor de formare a identității, motivației și dezvoltării carierei adolescenților.

Iată principalele concluzii:

  • Proporția profesorilor care au un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic în țară este îngrijorătoare.
  • Nivelul de toleranță socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul societății.
  • Cel puțin unul din opt profesori se pronunță în favoarea plasării elevilor romi în clase separate, și doar patru din cinci au optat pentru varianta învățării în clase diverse etnic.
  • Proporția profesorilor care afirmă că mareșalul Ion Antonescu a avut un rol pozitiv în istorie este mai mare decât a celor care afirmă că rolul a fost negativ.

  • Școlile din rural tind să aibă proporții mai ridicate de profesori tineri, la începutul carierei didactice, precum și de profesori cu vârste apropiate de cele de pensionare decât școlile din urban. Diferențele sunt cele mai mari în cazul disciplinelor care contează cel mai mult pentru continuarea parcursului educațional.
Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

Tăiere drastică a orelor de școală: Scădere cu până la 9 a numărului de ore pe săptămână în gimnaziu, într-un proiect inițiat de Pop și semnat de Andronescu

Raluca Pantazi

VIDEO România conduce cel mai important proiect paneuropean de cercetare, după Laserul de la Măgurele. DANUBIUS-RI, obiective și costuri

Raluca Pantazi

SNSPA condamnă declarațiile lui Ilan Laufer pentru folosirea “iresponsabilă a antisemitismului în discursul politic”

R.P.

2 comentarii

Ioan 17 octombrie 2018 at 12:34

Asta este o veste foarte proasta. Dar nu este chiar surprinzatoare.
In plus, s-ar putea sa avem niste surprize si mai neplacut, daca studiul ar fi extins la toata UE. De ce? Pentru ca multi profesori au o viziune elitista in care exista un grup de oameni care (cred ei) stiu cum este mai bine pentru toti si aceia ar trebui sa guverneze cum vor ei, democratia fiind in in aceasta viziune secundara (daca nu mai rau). Eu am fost socat cu cativa ani in urma cand, participand la niste reuniuni cu cercetatori, am realizat ca acestia doreau sa impuna top-down anumite solutii (vazute ca atare de ei) in toata societatea, fara sa ne mai incurcam cu dezbateri, democratia si alte lucruri asemanatoare. Socul a fost cand am realizat ca majoritatea gandeau asa, cu o mecanicitatea de un simplism inspaimantator. Si cu cat acei experti sunt mai specializati (deci mai putin generalisti), cu atat mai mult au tendinta sa doreasca sa impuna “scurt” anumite solutii fara sa tine cont de restul lumii. Spun asta cu un gust extrem de amar, eu insusi fiind cercetator stiintific (printre altele). Este o mare dilema, una din problemele actuale ale sistemelor / modului de organizare si functionarea a institutiilor: produc oameni ca viziune din ce in ce mai ingusta si din ce in ce mai incapabili sa inteleaga si sa tolereze o diversitate de vederi.

Răspuns

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.