Peste 45% dintre profesori sunt de acord și cred că ar fi foarte bine și bine dacă România ar fi guvernată de un lider puternic, care minimizează rolul Parlamentului și al alegerilor, iar peste 60% cred că ne trebuie un guvern care să conducă cum crede el că e mai bine. Toate acestea sunt detaliate în studiul Educație pentru democrație în școlile din România.
Întrebarea a fost “Cât de bine credeți că ar fi pentru România să aibă un conducător puternic, care nu-și bate capul cu Parlamentul și alegerile?” Peste 45% au răspuns că ar fi foarte bine (21,8%) și bine (23,3%).
Următoarea întrebare a fost “Cât de bine credeți că ar fi pentru România să aibă un guvern de specialiști care conduc țara după cum cred ei că este mai bine pentru țară?“. Peste 60% au răspuns că ar fi bine și foarte bine, potrivit studiului citat.
Autorii oferă câteva explicații pentru datele din tabel, legate de opțiunile profesorilor. Potrivit lor, poziționările profesorilor față de funcționarea actuală a democrației și instituțiilor în România ar fi unul dintre indiciile care trebuie studiate. Astfel, aproximativ un sfert dintre profesori (26%) se declară deloc mulțumiți față de modul în care funcționează sistemul politic din România, iar 10% consideră că, în prezent, felul în care este
guvernată țara este deloc democratic, scriu aceștia. În mod surprinzător, categoria cea mai interesată de “un lider puternic” sau de “conducere sub regim militar” este cea a profesorilor tineri, sub 35 de ani. Tot aceștia sunt creditați și cu cel mai mare procentaj de eurosceptici.
Studiul cantitativ a fost urmat și de un studiu calitativ, cu interviuri ample, iar în acele sesiuni autorii notează că au obținut câteva nuanțări ale acestor atitudini. “Obiecțiile majore pe care profesorii le au față de funcționarea actuală a democrației în România sunt legate de percepția unei distanțe foarte mari între clasa
politică și cetățeni, precum și de lipsa mecanismelor de verificare și penalizare a politicienilor care încalcă reguli și care nu își îndeplinesc promisiunile”, potrivit autorilor.
“Doar 8% dintre respondenți au nivele ridicate de încredere în partide, 15% în Parlament și 19 % în Guvern. Pe de altă parte, instituțiile în care profesorii au multă încredere sunt armata (79%), biserica (62%) și poliția (59%). Merită notat și faptul că peste două treimi dintre respondenți declară nivele modeste de interes pentru politică,” mai arat[ raportul.
În cadrul acestui studiu făcut de Fundația Friedrich Ebert Stiftung, 1427 de profesori, aleși aleator dintr-un eșantion aleator de 140 de școli au fost întrebați care este părerea lor despre sistemul politic din România, precum și multe alte lucruri. Metoda folosită a fost CAPI, prin interviuri cu durata medie de 35 de minute. Datele au fost culese de către CC SAS în perioada 10-24 noiembrie 2017.
Autorii studiului sunt Gabriel Bădescu, Claudiu Ivan, Daniela Angi și Oana Negru-Subțirică.
Gabriel Bădescu este profesor universitar de științe politice și director al Centrului de Studiu al Democrației de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. Studiile sale recente includ teme de politici educaționale, democratizare și societate civilă. A fost bursier Fulbright la University of Maryland, College Park, și a urmat specializări in statistică socială la University of Michigan, Ann Arbor.
Claudiu Ivan este sociolog, președinte al Asociației Centrul pentru Cercetare, Educație și Egalitate de Șanse. Are un doctorat în sociologie obținut la Universitatea din București și un masterat în politici sociale la Catholic University of Leuven și LISER. Temele sale de interes centrale sunt inegalitatea de șanse școlare în educație și abandonul școlar, cu accent pus asupra elevilor romi.
Daniela Angi este cercetătoare la Centrul de Studiu al Democrației de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. Are un doctorat în sociologie la Academia Poloneză de Științe din Varșovia. Temele centrale care fundamentează activitatea sa de cercetare sunt societatea civila, politicile educaționale și implicarea civică a tinerilor.
Oana Negru-Subţirică este lector universitar în psihologie la Universitatea Babeș-Bolyai, având titlurile de abilitare și doctorat obținute la aceeași universitate. Studiile sale recente includ teme de psihologie educațională și școlară, cu accent asupra proceselor de formare a identității, motivației și dezvoltării carierei adolescenților.
Iată principalele concluzii:
- Proporția profesorilor care au un atașament scăzut față de prezența unui regim democratic în țară este îngrijorătoare.
- Nivelul de toleranță socială al profesorilor este scăzut, chiar mai redus pentru unele categorii de persoane decât în restul societății.
- Cel puțin unul din opt profesori se pronunță în favoarea plasării elevilor romi în clase separate, și doar patru din cinci au optat pentru varianta învățării în clase diverse etnic.
- Proporția profesorilor care afirmă că mareșalul Ion Antonescu a avut un rol pozitiv în istorie este mai mare decât a celor care afirmă că rolul a fost negativ.
- Școlile din rural tind să aibă proporții mai ridicate de profesori tineri, la începutul carierei didactice, precum și de profesori cu vârste apropiate de cele de pensionare decât școlile din urban. Diferențele sunt cele mai mari în cazul disciplinelor care contează cel mai mult pentru continuarea parcursului educațional.