Discuții aprinse în sediul Guvernului pe salariile din Învățământ au avut loc joi seara, potrivit surselor Edupedu.ro. Ședința de Guvern programată pentru joi la prânz a început abia la ora 21:10. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că în ședința aceasta va fi aprobat proiectul de lege a bugetului de stat pentru 2024 și a vorbit despre „discuții lungi și câteodată mai aprinse”.
Ordinea de zi a ședinței Cabinetului Ciolacu a fost actualizată în jurul orei 17:30, cu proiectul legii bugetului pentru anul 2024.
Declarațiile premierului Ciolacu, la începutul ședinței de Guvern:
„Asta este important e să avem un buget bun anul viitor. O să facem un buget noaptea ca hoții.
Adoptăm astăzi bugetul de stat pe 2024, unul axat pe investiții, de circa 7% din PIB. Anul viitor investițiile vor contribui cu jumătate la creșterea economică, iar creșterea investițiilor va fi dublă față de cea a consumului. Aici, de fapt, este cheia dezvoltării României, unde e câteodată cu discuții lungi, câteodată și mai aprinse. Am lucrat cu toată echipa guvernamentală, dar cum este corect, vreau să-i mulțumesc domnului ministru al finanțelor pentru tot efortul depus în toate cele șase luni, fiindcă cunoaștem cu toții cum a trebuit să gestionăm această situație.
În întreaga perioadă țintim o creștere economică de 3,4% a 2-a cea mai mare din Uniunea Europeană. Asta înseamnă 150 de miliarde de lei în plus la PIB-ul României față de acest an. Bugetul asigurărilor sociale pe care aprobăm tot astăzi crobează că există bani atât pentru creșterea pensiilor de la 1 ianuarie, cu rata inflației de 13,8% cât și pentru recalcularea pensiilor din 1 septembrie. Sunt prevăzute și fonduri pentru a crește alocațiile și ajutoarele sociale. Majorăm, așa cum am promis, salariile profesorilor și există necesarul pentru o mărire de 5% în sistemul bugetar, nu și la demnitari. Investițiile sunt de 120 de miliarde de lei. Este un record absolut după anul 1989. Avem cel mai mare buget din istorie la educație, cu peste 21 de miliarde de lei mai mult față de 2023. La transporturi alocăm cu 27% mai mulți bani pentru a susține investițiile din infrastructură.
Asta înseamnă 6,5 miliarde de lei în plus pentru alte loturi de autostradă finalizate, trenuri electrice, vagoane noi și lucrări e modernizare a porturilor. Există, de asemenea, suplimentări majore, între 30 și 50 la 100 în plus pentru sănătate, inclusiv casa de sănătate, mediu și dezvoltare. Aici vorbim despre programul Anghel Saligny, unde alocăm cu 3,7 miliarde de lei mai mult, dublu și ceva față de 2023. Există un plus de 10% și la investițiile din trecut. Finanțăm masiv toate prioritățile Guvernului, capitalul uman din educație, noi unități moderne în sănătate, ezvoltarea infrastructurii, protejarea mediului și modernizare a condițiilor de trai în comunitățile rurale. Toate sunt nevoi reale ale țării și răspund așteptărilor românilor. Repet, nu vor exista creșteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv efectul multiplicării economice a investițiilor și, evident, a luptei contra evaziunii.
Cu adevărat, am pretenții sporite la Fisc și Vamă în anul 2024 să-și facă mai bine treaba cu instrumentele digitale adecvate pe care e au acum și le vor avea în perioada următoare. Aici vorbim de e-facturare, e-transport, e-sigiliu. În plus, avem pe agendă azi decizii precum modificare a codului vamal, adoptarea strategiei antifraudă și un nou proiect de digitalizare la Ministerul de Finanțe. Efectul cumulat trebuie să fie reducerea evaziunii și colectarea mai bună la buget. Avem un buget sustenabil investiției de peste 7% din PIB, mai mare decât deficitul bugetar programat la 5% iar inflația va continua să scadă. Am văzut cu toții că la noiembrie este deja 6,7% ținta noastră pentru 2024 este să scadă sub 5% adică la jumătate din momentul când am preluat mandatul de premier. În paralel, continuăm reducerea cheltuielilor statului. Săptămâna aceasta am discutat reorganizarea șase ministere. Săptămâna viitoare vom continua cu restul.
În final vor rămâne mai puține instituții cu puncte unice de avizare a documentelor, reducând astfel birocrația. Important este să ne atingem obiectivele și pe 2023. Mâine depunem cererea de plată numărul 3 din PNRR, trimitem și ultimele de conturi pentru banii europeni din exercițiu, care se încheie la final de an, iar în țară respectăm ce am promis administrațiilor locale. Azi alocăm banii pentru cheltuielile descentralizate, la nivel de comune, orașe și municipii. Am lăsat la final salariul minim pe 2024, care va crește cu siguranță. Propunerea noastră este de 3.700 lei de la 1 iulie, ca să asigurăm cele șase luni de predictibilitate mediului de afaceri. Până atunci, păstrăm facilitatea de 200 lei, scutiți de taxe din salariu minim brut. Acest buget, sperăm, votat în Parlament înainte de Crăciun, ne va permite în 2024 să investim sume fără precedent. De fapt, construim România”.
Economedia.ro scrie că „liberalii și social-democrații nu reușesc să se pună de acord pe anumite subiecte, cum ar fi finanțarea pentru pensii, salariile profesorilor și scutirea de taxe a 200 de lei din salariul minim. De asemenea, anumite măsuri ar putea fi eliminate sau modificate, cum ar fi unele restricții pentru microîntreprinderi sau valoarea tichetelor pentru programul Rabla”.
Potrivit surselor Edupedu.ro, ar fi fost dioscutate grilele de la Educație și despre felul în care acestea vor fi legiferate. Decizia a fost ca aprobarea procentelor generale de creștere să fie prevăzută în ordonanța „trenuleț”, iar o ordonanță separată, de modificare al legii 153/2017, făcută de Ministerul Educației și de Ministerul Muncii să prevadă grilele. Aceasta va fi aprobată ulterior de Executiv.
Mai devreme, tot joi, sindcatele din învățământ reclamau faptul că au fost convocate miercuri seara de premierul Ciolacu la o întâlnire pentru joi la prânz, la care le-a fost trasată sarcina de a scrie „în câteva ore” grilele pentru o nouă ordonanță de urgență care să stabilească salariile personalului de învățământ cu creșterile de 13% și 7%, plus creșterea de 1.500 de lei pentru personalul de conducere, îndrumare și control.
La ora 17:30 ordinea de zi a ședinței afișa proiectul legii bugetului de stat, plus ordonanța „trenuleț”, cea care stabilește toate amânările și toate cheltuielile sau excepțiile pe care este construit bugetul. Nu apărea niciun proiect de ordonanță de urgență pentru salariile cadrelor didactice și ale personalului din învățământ.
Pentru a putea fi pus pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, un astfel de proiect de ordonanță de urgență ar trebui să parcurgă avizarea obligatorie și să fie pus în transparență decizională.
Descarcă de aici ordinea de zi a ședinței:
Iată ce au declarat la ieșirea de la Guvern, joi la ora 14:00, liderii sindicali din Educație:
Simion Hăncescu, FSLI: „Concluzia este că se va emite act normativ separat, ordonanță separată. Acum mergem la Ministerul Educației pentru că aveam o problemă cu funcțiile de conducere, nu se puteau repara acele entități”.
Reporter: Deci nu mai intră în ordonanța „trenuleț”?
Marius Nistor, FSE: „Păi nu, în ordonanța trenuleț, pe forma care a intrat în transparență decizională, nu mai figurau funcțiile de conducere, figura personalul didactic de predare, figura personalul didactic auxiliar, nedidactic și atât. Și atunci lucrurile acestea trebuiau corectate și asta facem în momentul de față”.
Articol în curs de actualizare