Elevii claselor a V-a și a VIII-a din județul Călărași au susținut joi, 17 septembrie, testările inițiale cu subiecte unice la Limba și literatura română, organizate în toate școlile, potrivit informațiilor transmise școlilor de Inspectoratul Școlar Județean Călărași. Testările au fost programate în intervalul 11:00-14:00, iar subiectele au fost trimise școlilor începând cu ora 10:00. Inspectorul școlar general, Roxana-Natalia Pațurcă, spune că evaluarea urmărește obținerea unei „imagini cât mai fidele asupra nivelului de formare a competențelor” elevilor și stabilirea direcțiilor în care este nevoie de intervenție didactică. La solicitarea Edupedu.ro, ISJ Călărași ne-a transmis subiectele și baremele, pe care le publicăm mai jos, în articol.
- În funcție de rezultate, profesorii trebuie să stabilească măsuri „concrete și individualizate” pentru fiecare elev testat.
Testările inițiale sunt organizate în acest an școlar pentru elevii claselor a V-a și a VIII-a, iar rezultatele trebuie analizate de profesori pentru identificarea nivelului fiecărui elev și a eventualelor dificultăți de învățare, potrivit mesajului transmis de conducerea inspectoratului către școli.
„Prin organizarea unitară a evaluărilor inițiale, urmărim obținerea unei imagini cât mai fidele asupra nivelului de formare a competențelor și asupra direcțiilor în care intervenția didactică poate produce cel mai mare beneficiu pentru elev”, a declarat pentru Edupedu.ro inspectorul școlar general al județului Călărași, Roxana-Natalia Pațurcă.
Conducerea ISJ Călărași a anunțat joi dimineață școlile că testările se desfășoară în intervalul 11:00-14:00. În subiectele primite de elevi, timpul efectiv de lucru este de 45 de minute pentru clasa a V-a și de două ore pentru clasa a VIII-a.
Școlile au termen până pe 25 septembrie pentru a transmite inspectorului școlar de specialitate macheta de analiză completată.
Inspectoratul a anunțat și că, în perioada următoare, inspecțiile tematice vor urmări atât nivelul reflectat în rezultatele testării, cât și măsurile concrete propuse și implementate de profesor pentru fiecare elev testat.
Potrivit inspectorului general, efectele testării ar trebui să se vadă în lunile următoare în intervențiile făcute de profesori.
„Adevărata valoare a acestui demers se va vedea în lunile care urmează, în felul în care profesorii vor transforma rezultatele în decizii pedagogice bine așezate, în modul în care vor susține fiecare progres”, a mai spus Roxana-Natalia Pațurcă.
Ce subiecte au primit elevii de clasa a VIII-a
Testul inițial la Limba și literatura română pentru clasa a VIII-a a avut două subiecte. Toate cerințele au fost obligatorii, elevii au primit 10 puncte din oficiu, iar timpul efectiv de lucru a fost de două ore. Subiectul I a valorat 70 de puncte, iar Subiectul al II-lea, 20 de puncte.
Primul text a fost un fragment din „Prieten cu umbra”, de Călin Torsan, în care Nimo se pregătește pentru o teză la matematică și speră să obțină acordul tatălui său pentru a pleca într-o excursie alături de prietenul său și familia acestuia.
Al doilea text a fost un fragment din „Cum să înveți eficient pentru un EXAMEN | Metode, studii, recomandări”, de dr. Mihail Pautov, despre metode de învățare, colaborarea cu un prieten, limitarea notificărilor telefonului și importanța începerii din timp a pregătirii pentru examen.
Elevii au avut de rezolvat cerințe de înțelegere a textelor, itemi cu variante de răspuns și adevărat/fals, precum și exerciții prin care trebuiau să prezinte o trăsătură a tiparului textual dialogat și un element de conținut comun celor două texte. Potrivit baremului, printre variantele acceptate pentru elementul comun se numără învățătura sau pregătirea unei evaluări, a unui test ori a unui examen.
O altă cerință le-a solicitat elevilor să răspundă, în 50-100 de cuvinte, la întrebarea dacă rezultatele la învățătură pot influența relația dintre copii și părinți, prin valorificarea textului literar. Elevii au avut și de asociat fragmentul din „Prieten cu umbra” cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, pe baza unei valori morale sau culturale comune. Baremul oferă, ca exemple, prietenia, educația și respectul față de părinți.
Partea de limbă română a inclus exerciții despre diftongi și triftongi, cuvinte derivate, sinonime, omonime, valori morfologice, adjectivul pronominal posesiv, complementul prepozițional și coordonarea adversativă, precum și corectarea unui text cu greșeli.
La Subiectul al II-lea, elevii au avut de scris o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să îl caracterizeze pe Nimo, personajul din textul lui Călin Torsan. Cerința solicita două date de identificare ale personajului, două trăsături morale prezentate prin secvențe comentate, două mijloace de caracterizare și corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.
Ce au avut de rezolvat elevii de clasa a V-a
Pentru clasa a V-a, testul a avut două subiecte, iar timpul efectiv de lucru a fost de 45 de minute. Subiectul I a valorat 60 de puncte, Subiectul al II-lea 30 de puncte, iar 10 puncte au fost acordate din oficiu.
Primul text a fost un fragment din „Ferbonia”, de Ioana Nicolaie, iar al doilea a fost un interviu cu aceeași autoare, publicat în 2020 pe Blogul copiilor al Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj.
Elevii au avut cerințe de identificare a informațiilor din texte, exerciții cu variante de răspuns și adevărat/fals, transcrierea unei secvențe din care să reiasă faptul că personajul este atras de povești și prezentarea, în 20-30 de cuvinte, a unei asemănări între cele două texte.
La partea de limbă română, cerințele au vizat sinonimele, despărțirea în silabe, identificarea unor substantive, a unui verb și a unui adjectiv, precum și alcătuirea unor propoziții în care să fie folosite corect ortogramele „la/l-a” și „miau/mi-au”.
La Subiectul al II-lea, elevii de clasa a V-a au trebuit să scrie o compunere de 80-100 de cuvinte despre o întâmplare imaginară care s-ar fi putut petrece în Ferbonia. Textul trebuia să aibă un titlu potrivit, cel puțin un personaj imaginar și repere de timp și spațiu.
Baremul acordă 18 puncte pentru conținutul compunerii și 12 puncte pentru redactare, iar punctajul pentru redactare este acordat numai dacă textul are minimum 80 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.