Autoritatea Electorală Permanentă împreună cu autoritățile locale ar trebui să implementeze un sistem de alegeri simulate (mock elections) pentru elevii între 10 și 15 ani, prin care aceștia să aibă posibilitatea de a își exprima dreptul de vot, fără putere decizională, în zilele premergătoare alegerilor, recomandă o analiză a Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) împreună cu Institutul Quartet, intitulată “Vot la 16 ani? Argumente pro și contra reducerii vârstei de vot la 16 ani în România”. Analiza a fost prezentată în cadrul unei dezbateri online.
- Amintim că proiectul de lege care permite votul de la 16 ani pentru tineri la alegerile locale și parlamentare, adoptat tacit de Senat. – mai multe detalii aici
- Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2021, 205.867 de tineri cu vârsta de 16 ani își aveau rezidența în România și 205.507 cu vârsta de 17 ani.
Analiza „Vot la 16 ani? Argumente pro și contra” a fost prezentată vineri, în cadrul unei dezbateri online, și poate fi consultată în format .pdf în articol, mai jos.
Amintim că scăderea vârstei de vot la 16 ani a intrat în dezbatere națională în România în aprilie anul acesta, când un proiect de lege a fost depus la Parlament și care a fost adoptat tacit de Senat.
Pentru a crește gradul de responsabilizare și de conștientizare a importanței procesului electoral, documentul recomandă Autorității Electorale Permanente și autorităților locale să implementeze un sistem de alegeri simulate (mock elections) pentru elevii între 10 și 15 ani, prin care aceștia să aibă posibilitatea de a își exprima dreptul de vot, fără putere decizională, în zilele premergătoare alegerilor.
Analiza face o recomandare și Ministerului Educației care “ar trebui să (a) pună în aplicare dispozițiile Legii educației naționale nr. 1/2011, în sensul adaptării curriculum-ului național de liceu pentru ca acesta să formeze competențele civice și sociale ale elevilor, cu accent pe aprofundarea mecanismelor democratice și însușirea unei gândiri politice critice, mai ales prin conținuturi de studiu la nivelul claselor a IX-a și a X-a, precum și (b) să dezvolte, alături de autoritățile publice locale, programe de educație non-formală, care să vizeze dezvoltarea competențelor civice și sociale în rândul copiilor aflați în situație de abandon școlar”, se arată în document.
Documentul dă și câteva exemple unde, prin aceste acțiuni, a crescut gradul de conștientizare a importanței procesului electoral în rândul copiilor, în țări precum Țările de Jos, Germania sau Statele Unite au fost implementate proiecte de alegeri simulate în școli, unde elevi de vârsta gimnaziului sau liceului, fără drept de vot, puteau să participe, fără putere decizională, în simulări ale procesului de votare.
Studiile realizate în Germania cu privire la efectele procesului de mock elections ne arată efecte benefice, care pot fi translatate și în cazul extinderii graduale a dreptului de vot pentru tinerii din grupa de vârstă 16- 17 ani, și anume:
(a) creșterea responsabilizării politice – cu cât este culturalizat mai devreme că trebuie să voteze, prezența tinerilor la urne este mai crescută
(b) o mai mare prezență la vot în rândul părinților
(c) creșterea ponderii dezbaterilor politice din societate
Argumente pro și contra
Analiza precizează că implementarea votului la 16 ani în România ar reprezenta un instrument extrem de util pentru întărirea democrației, ar crește reprezentativitatea procesului electoral și ar restabili încrederea dintre tineri și mediul politic.
“Adăugarea pe listele electorale a aproximativ 410.000 de tineri de 16 și 17 ani ar duce spre o egalizare a reprezentării segmentului 14-19 ani în categoria votanților tineri și, per ansamblu, în bazinul celor înscriși pe listele electorale permanente. În prezent, deși reprezintă 6,5% din populația României și sunt o sub-categorie de vârstă cu provocări și preocupări distincte, tinerii 14-19 ani sunt reprezentați la urne într-un procent de doar 2,46% din totalul votanților, prin votanții în vârstă de 18 și 19 ani, ceea ce face, deseori, ca mediul politic să le ignore nevoile”, se arată în document.
Un argument împotrivă ar fi acela al vârstei, și anume că tinerii de 16 ani nu sunt suficient
de maturi. Analiza subliniază că în prezent:
“(a) de la 14 ani poți încheia singur orice act juridic civil, în afară de cele de dispoziție de mare valoare (vânzarea/cumpărarea unui case);
(b) de la 16 ani un tânăr se poate angaja singur, fără acordul părinților;
(c) începând cu vârsta de 16 ani, legea penală prezumă discernământul unei persoane, răspunzând penal pentru toate faptele comise”.
Cu cât tinerii sunt culturalizați politic de la vârste fragede, cu atât vor fi adulți activi și implicați în comunitate. Un studiu al London School of Economics pe ultimele alegerile federale din Germania, citat în analiză, arată că scăderea vârstei de vot la 16 ani are impact asupra prezenței la vot a tinerilor de peste 18 ani. Conform datelor comparative, în alegerile federale din 2021, față de cele din 2017, prezența la vot a tinerilor din categoria 18-20 a crescut cu 4,6% în statele unde aceștia pot vota de la 16 ani în alegerile de land și doar cu 0,5% în acelea unde vârsta de vot este tot 18 ani și în cazul alegerilor statale.
Cum ar trebui modificată legea pentru ca tinerii 16 ani să poată vota
Analiza „Vot la 16 ani? Argumente pro și contra” precizează că forma actuală a Constituției României permite scăderea vârstei de vot la 16 ani pentru alegerile locale și europarlamentare prin modificarea legilor organice de reglementare a alegerilor, fără modificarea Constituției.
“Jurisprudența Curții Constituționale și doctrina de drept constituțional fac o distincție în dreptul de a vot (în alegerile parlamentare, prezidențiale și referendum), ca expresie a suveranității, și dreptul de alegere a reprezentanților în administrația publică locală și Parlamentul European, vârstă minimă pentru cel din urmă putând fi scăzută direct prin lege”, scrie în document.
În ce țări tinerii votează de la 16 ani
Unele state din Europa au introdus deja mecanisme alternative prin care tinerii sub 18 ani sunt familiarizați cu votul sau chiar au extins dreptul de vot la cetățenii de 16 sau 17 ani pentru toate tipurile de alegeri, precum și pentru referendumuri.
- Insula Man, dependință auto-guvernată a Marii Britanii, a fost prima țară de pe continentul european care le-a acordat drept de vot tinerilor 16-17 ani pentru toate tipurile de alegeri, în anul 2006;
- Austria a implementat extinderea dreptului de vot către categoria 16-17 ani, pentru toate tipurile de alegeri, începând cu anul 2007;
- Malta, în anul 2018, a acordat drept de vot tinerilor din grupa de vârstă 16-17 ani pentru toate tipurile de alegeri, după ce inițial, în 2015, aceștia au avut dreptul de a vota
în alegerile locale;
- Grecia, din anul 2017, permite tinerilor care împlinesc 17 ani în decursul anului electoral să voteze în toate tipurile de alegeri, ceea ce practic reprezintă, în fapt, o reducere la 16 ani a vârstei de la care se dobândește dreptul de vot;
- Scoția, din anul 2015, permite tinerilor din grupa de vârstă 16-17 ani să voteze în alegerile pentru Parlamentul Scoției, alegerile locale, precum și în cadrul
referendumurilor; - Țara Galilor, în 2021, a extins la rândul său dreptul de vot în alegerile locale și în cele pentru Senedd, legislativul național, către tinerii din grupa de vârstă 16-17 ani;
- Confederația Elvețiană permite tinerilor din grupa de vârstă 16-17 ani să voteze în alegerile cantonale și locale din cantonul Glarus;
- Estonia, începând cu anul 2021, a acordat drept de vot în alegerile locale pentru tinerii din grupa de vârstă 16‑17 ani;
- Belgia, printr-o modificare legislativă din vara lui 2022, a scăzut la 16 ani vârsta de la care tinerii pot vota în alegerile pentru Parlamentul European;
- Germania, stat federal cu 16 landuri în compunerea sa, permite tinerilor de 16-17 ani să voteze pentru alegerile statale din 4/16 landuri: Brandenburg, Bremen, SchleswigHolstein și Hamburg, precum și în alegerile locale din 11/16 landuri: Berlin, Baden-Württemberg, Brandenburg, Bremen, Hamburg, Mecklenburg-Vorpommern, Saxonia Inferioară, Renania de Nord Westfalia, Saxonia-Anhalt, Schleswig-Holstein și Thuringia.
Autorul analizei este Constantin-Alexandru Manda, membru în Consiliul Director al Institutului Quartet și reprezentant al tinerilor din România în Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei. Alături de autor la dezbatere au mai participat ca vorbitori invitați: Fabian Funke, deputat în Parlamentul Federal al Germaniei; Sylvia Kritzinger, profesor la Universitatea din Viena și Ruxandra Ivan, profesor la Universitatea din București.
Analiza, în format .pdf:
Foto: © Roibul – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.