Măsurile adoptate în Educație au fost „singurele reforme reale” luate de Guvernul Bolojan în primele trei luni de mandat, alături de pachetul de taxe și majorări fiscale, potrivit declarațiilor viceprim-ministrul Tánczos Barna. Acesta a acordat un interviu luni, 7 octombrie, la TVR Info, în care a precizat că de două luni reforma administrației locale este blocată în discuții între partidele politice din coaliția de guvernare.
„Din cauza acestei dispute pe modalitatea în care să facem reducerea cheltuielilor, costurilor de sau cheltuielilor de personal în general, ne-am blocat de câteva luni de zile, de două luni de zile, practic”, a spus Barna.
„Sper ca săptămâna viitoare să fie ultima discuție și să avem discuția pentru a forma acel pachet trei care în mod just și la propunerea colegilor din PSD, trebuie să cu cuprinde și elemente de susținerea economiei în anul 2026, pentru că este nevoie și de politici de creștere economică astfel încât să contrabalansăm cumva aceste majorări de taxe, care sunt practic singurele sau aproape singurele decizii luate în ultimele luni”, a precizat demnitarul.
Vicepremierul a completat spunând că „Ministerul Educației, într-adevăr, a făcut o reformă. Domnul ministru, din păcate, a fost mult criticat pentru deciziile ferme și eficiente, din punctul meu de vedere, dar în celelalte sisteme sunt relativ puține reforme…”
Tánczos Barna a adăugat că ar considera benefică o schimbare a modului în care sunt plătiți profesorii cu ora:
„Eu cred că dacă echilibrăm acest raport al orelor petrecute la catedră și orele de pregătire, de elaborare de materiale și pregătirea orelor, este un lucru bun.”
Declarațiile vicepremierului vin în contextul în care măsurile aplicate în educație – creșterea normei didactice la 20 de ore, eliminarea burselor de performanță și reducerea finanțării pentru activitățile de excelență – au fost printre cele mai contestate din pachetul fiscal-bugetar.Ministrul Daniel David a încercat în repetate declarații publice să arate cum ar fi „filtrat educațional” aceste măsuri, dar în fapt au funcționat ca principalele instrumente de austeritate din sistemul public și atât.
Așa cum arăta Edupedu.ro în analiza publicată pe 3 octombrie, „școala a fost transformată în laboratorul de austeritate al Guvernului Bolojan, unde experimentul principal este tăierea resurselor umane și financiare sub pretextul eficientizării”. În timp ce domenii precum sănătatea sau administrația locală au fost ferite de măsuri structurale majore, educația a fost primul sector, și singurul până acum, în care Guvernul a aplicat „reforma fiscală” prin tăieri de posturi, comasări și plafonări bugetare. Lucru explicit declarat de vicepremier.
Tánczos Barna a spus că „în impactul bugetului pe educație deciziile sunt semnificative”, referindu-se la măsurile din educație. Acesta s-a ferit să spună care este impactul real al acestor tăieri de cheltuieli, lucru specific pentru toți guvernanții.