Violența extremă între minori este un eșec colectiv și nu apare „din senin”, spune psihologul Mihaela Dinu / Factori care pot declanșa comportamente de violență – analiză Salvați Copiii

Foto: © Gan Chaonan - Dreamstime.com

Violența extremă între copii este un subiect sensibil și complex, iar cercetările ne arată clar că nu apare „din senin”, arată o analiză a psihologului Mihaela Dinu de la organizația Salvați Copii, în contextul cazului dramatic de la Timiș, localitatea Cenei: un copil de 15 ani ar fi fost ucis de alți doi colegi, minori, de 13 și 15 ani.

„Violența extremă între minori este un eșec colectiv, nu doar un act individual”, spune psihologul Organizației Salvați Copiii România Mihaela Dinu, într-o analiză privind violența extremă, factorii declanșatori ai comportamentului violent și semnele „pe care adulții le ignoră”.

Responsabilitatea este astfel împărțită între familie, școală, comunitate și sistem: printre factorii care duc la acte de violență se numără cei psihologici, cum sunt trauma timpurie sau stima de sine precară, care se manifestă și prin furie, dar și factori sociali și culturali, cum sunt expunerea la agresivitate și acceptarea socială și toleranța la violență, într-un context emoțional vulnerabil, prin jocuri video și rețele sociale.

Copiii violenți sunt aproape întotdeauna copii răniți. Asta nu justifică violența, dar o explică și arată unde trebuie intervenit.

Violența extremă între copii este un subiect sensibil și complex, iar cercetările ne arată clar că nu apare „din senin”. De obicei, este rezultatul unei acumulări de factori care nu sunt observați sau sunt minimalizați și astfel ignorați.

1. Factorii psihologici – emoționali și individuali, aceștia țin de modul în care o persoană procesează realitatea și își gestionează propriile impulsuri. Putem enumera aici:

2. Factori sociali și de mediu: aceștia pot acționa ca un „incubator” pentru comportamentele agresive și pot genera o frustrare cronică ce explodează în violență.

3. Factori culturali. Cultura adesea oferă „scenariul” prin care un individ își justifică acțiunile. Aici intră acceptarea socială și toleranța la violență: mass-media, rețelele sociale, jocurile video (în exces și fără context familial) sau discursul public agresiv întâlnit frecvent, care amplifică manifestarea comportamentelor violente în rândul copiii și adolescenții și pot reduce capacitatea acestora la suferința trăită de ceilalți. Nu jocurile sau filmele singure produc violență, ci contextul emoțional în care sunt consumate.

4. Factori situaționali sau declanșatori. Chiar și persoane relativ stabile pot deveni violente în anumite contexte cum ar fi: umilință publică, escaladarea unor accese de furie ca urmarea a unor conflicte repetate, eșecuri școlare sau relaționale transformate în evenimente percepute ca „ultima picătură”, în lipsa unor mecanisme de rezolvare a conflictelor.

Cum apare violența extremă

De obicei, traseul violenței arată astfel:

Traumă + frustrare resentiment ideologie justificativă factor declanșator violență

Fără mecanisme de auto-reglare emoțională sau sprijin social, escaladarea devine tot mai probabilă.

Factorii de protecție:

Foto: © Gan ChaonanDreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Exit mobile version