Lecții prin care copiii să-și analizeze amprenta digitală, activități de identificare a conținuturilor online care conțin informații false și exerciții de tip „deepfake Challenge” se numără printre activitățile la clasă recomandate de Comisia Europeană într-un Ghid actualizat privind combaterea dezinformării și alfabetizarea digitală. Documentul include 24 de astfel de activități, dintre care Edupedu.ro prezintă mai jos 10.
- Ghidul reprezintă o formă actualizată a celui publicat în anul 2022. În forma sa inițială, acesta propunea exerciții de efectuat în clasă și modalități de încurajare a obiceiurilor „sănătoase” de folosire a mediului online, cu accent pe dezvoltarea și evaluarea competențelor digitale.
- Amintim că aproape un sfert dintre români consideră că dezinformarea și manipularea online reprezintă principala amenințare la adresa Europei, potrivit unui sondaj IRES, semnalat de Edupedu.ro. 78% dintre cetățeni cred că acestea reprezintă o amenințare gravă și foarte gravă la adresa securității continentului.
Ghidul a fost extins în contextul în care sursele din care copiii își iau informațiile au devenit tot mai variate, „fiecare cu propriile puncte de vedere și, în undele cazuri, cu propriile agende”, transmis autorii acestuia.
Documentul analizează subiecte precum natura dezinformării, rolul inteligenței artificiale generative (GenAI), dezinformarea răspândită prin intermediul influencerilor și strategii de combatere a dezinformării, de tipul ”prebunking”, adică instruirea copiilor astfel încât să recunoască tehnicile de manipulare înainte de a fi expuși la acestea.
- Potrivit ghidului, GenAI se referă la sistemele prin intermediul cărora se creează conținut nou, care pare autentic, precum texte, imagini, conținut audio-video.
Activități didactice
Ghidul propune activități pentru elevi, care se pot desfășura înainte, în timpul sau după orele de curs.
Activitatea nr. 1. O primă activitate propusă constă în consultarea legislației privind discursul instigator la ură în propria țară. Elevii pot descoperi reglementările referitoare la limitele în care trebuie să se încadreze postările de pe rețelele de socializare și pot discuta despre cazuri punctuale și cum au fost acestea soluționate.
Activitatea nr. 7. Cadrele didactice îi pot învăța pe copii cum să își analizeze amprenta digitală. Aceștia pot identifica ce informații despre ei pot găsi online și pot dezbate modul în care datele personale pot fi colectate și folosite de diferite platforme sau terți, precum și despre avantajele și riscurile acestui proces.
Activitatea nr. 8. Folosindu-se inclusiv de site-uri de fact-checking, profesorii vor selecta texte care conțin în mod evident dezinformare. Acestea vor fi analizate de elevi, care vor identifica tipurile de dezinformare și manipulare – context fals, surse impostor, concluzii bazate pe zvonuri etc.
Activitatea nr. 9. O altă sarcină propusă presupune ca elevii să investigheze motivele care stau la baza dezinformării pe teme precum schimbările climatice, criza refugiaților și a imigranților, minorități sexuale și religioase.
Activitatea nr. 11. Alte activități sunt menite să îi învețe pe copii să folosească Inteligența Artificială (IA) pentru a demonta mituri sau informații false. Elevii vor învăța, însă, că aceste platforme pot oferi răspunsuri eronate uneori, așa că informațiile primite trebuie verificate.
Activitatea nr. 14. În plus, elevii pot participa la ”Deepfake Challenge”, un exercițiu prin care analizează exemple de conținut fals în mediul online. Obiectivul exercițiului este ca ei să înțeleagă metodele prin care imaginile și videoclipurile pot fi manipulate, identificând o serie de indicii pe care le pot regăsi în general în cazul deepfake-urilor.
Activitatea nr. 17. În continuare, elevii pot organiza dezbateri pe tema conținuturilor postate de diferiți influenceri pe rețelele de socializare. Prin diferite metode, aceștia vor evalua veridicitatea postărilor influencerilor și vor învăța să facă distincția între fapte reale și simple opinii.
Activitatea nr. 18. Elevii se pot implica și în dezbateri referitoare la rolul jucat influenceri atunci când vine vorba de binele societății, comparativ cu rolul mass-mediei tradiționale.
Activitatea nr. 22. Activitatea propusă îi ajută pe elevi să înțeleagă algoritmii pe baza cărora este filtrat conținutul pe care aceștia îl urmăresc pe diferite platforme. Concret, aceștia vor analiza modul în care recomandările personalizate pot influența informațiile pe care le văd pe Internet.
Activitatea nr. 23. Învățătorii și profesorii sunt îndemnați să evalueze capacitatea elevilor de a identifica titluri manipulatoare vehiculate în mediul online. Aceștia pot selecta astfel de titluri din presa națională și internațională, pe care elevii le vor analiza, stabilind dacă sunt informațiile sunt adevărate sau nu.
Ghidul Comisiei Europene despre combaterea dezinformării și alfabetizare digitală pentru cadre didactice, în variantă actualizată
Foto: © Michele Ursi | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.