Un proiect de metodologie pe baza căreia să fie elaborat curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) a fost lansat în consulare de Ministerul Educației și Cercetării, la doi ani și jumătate de la apariția noilor Legi ale educației, elaborate în baza programului „România educată”. Dacă, în cadrul acelui proiect prezidențial, CDEOȘ era prezentat ca element central pentru educația individualizată și diversă, centrată pe elev, proiectul de metodologie, aplicabilă deocamdată doar la nivel de liceu, aduce foarte puține schimbări reale față de actualul curriculum la decizia școlii (CDȘ), iar orice noutate este condiționată strict de restricțiile bugetare cu care se confruntă unitățile de învățământ.
Principalele noutăți, față de CDȘ – a cărui elaborare este reglementată printr-o metodologie din 2021 – țin de proceduri, anume cele legate de modul cum profesorii pot propune opționale, cum acestea pot fi centralizate de școli în oferte proprii și cum elevii și părinții pot să selecteze opționalele interesate. Toate acestea se fac, după cum insistă la fiecare pas proiectul de metodologie, „în condițiile încadrării stricte în buget”. Formula nu apărea în metodologia pentru CDȘ, din 2021.
Structural, diferențele sunt foarte reduse. Nici definiția CDEOȘ nu diferă de cea a CDS în mod semnificativ:
- Definiția CDEOȘ, conform proiectului de metodologie pus acum în consultare: „curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) reprezintă oferta educațională propusă de şcoală, constituită din discipline/domenii de studiu/module de pregătire opționale, în concordanță cu nevoile şi interesele de învățare ale elevilor, cu specificul şcolii şi cu nevoile comunității locale, şi se constituie atât din discipline opționale ofertate la nivel național, regional şi local, cât şi din discipline opționale ofertate la nivelul unității de învățământ, numite generic opționale”
- Definiția CDS, conform Metodologiei din 2021: „curriculumul la decizia școlii (CDS) reprezintă oferta educațională propusă de școală, în concordanță cu nevoile și interesele de învățare ale elevilor, cu specificul școlii și cu nevoile comunității locale, și se constituie atât din pachete disciplinare opționale ofertate la nivel național, regional și local, cât și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul unității de învățământ.”
CDEOȘ – cum a fost gândit și ce a ajuns
Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii figura, în proiectul „România educată” elaborat sub administrația Klaus Iohannis, drept un element central pentru educația individualizată, centrată pe elev, alături de alte elemente, precum consilierea școlară, portofoliul educațional sau servicii de sprijin pentru elevi.
Raportul „România Educată” din 2021 menționa:
„2. Educație individualizată – diversitate
- Educația este individualizată, centrată pe nevoile și pe aspirațiile celui care învață și pe specificul fiecărei comunități de învățare.
- Fiecare om este diferit, fiind mai predispus la performanță într-un domeniu sau în altul. Sistemul de educație asigură, în permanență, condițiile ca elevii și ca studenții să-și dezvolte propriul potențial, ajutându-i să exceleze în domeniile spre care au aptitudini și în domenii aflate în aria lor de interes. De aceea, consilierea școlară, serviciile educaționale de sprijin de tipul „școală după școală”, portofoliul educațional și curriculumul din oferta școlii aflat la decizia elevului capătă o importanță mult mai mare în formarea, în evaluarea și în definirea parcursului școlar/universitar.
- Tinerii beneficiază de posibilitatea de a alege o parte a disciplinelor, activitățile extracurriculare și alte forme de educație complementare utile. În urma consilierii, aceștia au posibilitatea de a opta pentru trasee vocaționale, profesionale sau teoretice, în funcție de domeniul spre care au înclinație, fără a suferi de pe urma unor bariere neacademice, în accesul către un ciclu superior de educație sau către un alt traseu. Le va fi clar explicat ce parcurs educațional pot urma în funcție de alegerea lor și care sunt beneficiile fiecărei opțiuni. Astfel, rutele educaționale sunt flexibile și asigură maximizarea potențialului individual, iar consilierea asigură cadrul necesar luării deciziilor informate privind viitorul lor. Sunt stabilite mecanisme active și funcționale pentru înțelegerea anticipativă a nevoii de forță de muncă, de competențele și de abilitățile cerute de dinamica tehnologică și socială și, implicit, a nevoii de formare inițială și de formare continuă”.
Creșterea ponderii curriculumului la decizia școlii, care să ia în seamă decizia elevului, trebuia să crească, potrivit măsurilor propuse atunci:
„Va crește ponderea curriculumului la decizia școlii (CDȘ) în planurile-cadru de învățământ și va fi dezvoltat, astfel încât decizia elevului să fie luată în seamă, în consonanță cu atributele a ceea ce am putea denumi curriculum la decizia elevului, din oferta școlii.
Aplicând prevederile LEN, coroborate cu Legea 211/2019, numărul de ore de CDȘ ar trebui să fie:
- 4 ore pentru clasele pregătitoare – a IV-a;
- 5 ore pentru clasele de gimnaziu;
- 6 ore pentru cls. a IX-a și a X-a;
- 9 ore pentru cls. a XI-a și a XII-a”
Proiectul „România educată” a fost pus în aplicare, cu întârziere de ani de zile, prin Legile educației din 2023. Dintre acestea, Legea învățământului preuniversitar 198/2023 prevede CDEOȘ, pe care îl condiționează de la bun început de „resursele disponibile”.
CDEOȘ s-a materializat, în lege, astfel:
- Art. 33 (19) Elevii pot opta pentru obținerea unei calificări, prin intermediul disciplinelor din trunchiul comun și curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, denumit în continuare CDEOȘ. Calificările obținute în funcție de filiere, profiluri sau specializări, precum și respectarea standardelor de calificare se realizează în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea Autorității Naționale pentru Calificări.
- Art. 86 (3) Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, denumit în continuare CDEOȘ, se constituie din disciplinele/domeniile de studiu, este propus pentru toți elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, și este elaborat la nivel național, regional, local sau la nivelul unității de învățământ. Elevul are posibilitatea de a alege disciplinele/domeniile de studiu, din oferta școlii, în funcție de propriile nevoi și interese de cunoaștere.
- (4) Implementarea CDEOȘ, conform alin. (3) este obligatorie, se poate desfășura cu elevi din clase diferite și poate fi implementată în sistem modular.
- (5) Pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, filiera teoretică și filiera vocațională, consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește curriculumul la decizia elevului din oferta școlii, în urma consultării elevilor, părinților/ reprezentantului legal și pe baza resurselor disponibile.
- (6) Pentru învățământul liceal tehnologic, CDEOȘ este elaborat de unitatea de învățământ, în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieței muncii și se implementează pe durata stagiilor de pregătire practică, în funcție de numărul de ore alocat prin planurile-cadru.
- (7) Proiectarea și aprobarea CDEOȘ pentru filiera tehnologică se stabilesc prin metodologii specifice aprobate prin ordin al ministrului educației.
Legea 198/2023 prevede ca CDEOȘ să fie pus în aplicare începând cu 2025-2026, adică anul școlar actual. Însă în vara anului trecut abia au fost adoptate noile planuri-cadru pentru liceu, aplicabile abia din următorul an școlar, dacă sunt elaborate și manualele pe baza acestora. Planurile-cadru pentru celelalte cicluri de învățământ și valabile în prezent au fost introduse înaintea Legii 198.
Or, proiectul de ordin ce propune noua metodologie pentru CDEOȘ prevede că ea va fi aplicată „progresiv, începând cu clasele la care planul–cadru de învățământ este elaborat în conformitate cu prevederile art. 86 privind curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii din Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare”. Acest lucru va fi valabil, din următorul an școlar, doar pentru clasele de început de liceu, după ce au fost elaborate anul trecut planuri-cadru pentru acest nivel de învățământ.
Iar față de dezideratele „României educate”, ponderea CDEOȘ în totalul orelor scade dramatic, la nivel de liceu. Astfel, dacă proiectul pe baza căruia au fost elaborate legile educației propunea 6 ore CDEOȘ la clasa a IX-a și a X-a și 9 ore în clasele a XI-a și a XII-a, noile planuri-cadru au tăiat la:
- 1-3 ore CDEOȘ în clasele a IX-a și a X-a (cel mult jumătate din propunerea inițială)
- 2-5 ore CDEOȘ în clasa a XI-a (în cel mai bun caz, puțin peste jumătate din propunerea inițială)
- 3-6 ore CDEOȘ în clasa a XII-a (între o treime și două treimi din propunerea inițială).
CDEOȘ – aplicabil doar „cu respectarea strictă a încadrării în buget”
Pe lângă reducerea masivă a ponderii CDEOȘ în programul elevilor, alte acum eficacitatea lui este amenințată de alte elemente, anume cele financiare, introduse prin actuala metodologie.
Metodologia privind curriculumul la decizia școlii, adică cea din 2021, nu prevedea nicio restricție bugetară. Noua metodologie prevede astfel de restricții de șapte ori:
- În cazul împărțirii elevilor pe clase sau pe grupe: „opționale care se pot implementa atât pe clase, cât şi pe grupe, cu posibilitatea de a reorganiza efectivele şcolare pentru acestea, de la acelaşi an de studiu sau de la ani diferiți, în funcție de capacitatea instituțională şi cu respectarea strictă a încadrării în buget şi a prevederilor legale”
- În cazul profesorilor care propun opționale pentru CDEOȘ: „Propunerile de opționale ale cadrelor didactice au ca adresabilitate elevii şcolii, în funcție de concluziile analizei de nevoi centralizate la nivelul unității de învățământ şi de capacitatea instituțională de implementare şi susținere a ofertei CDEOȘ care presupune reorganizarea efectivelor de elevi, inclusiv pe grupe de elevi, în condițiile încadrării stricte în buget”.
- În cazul includerii opționalelor în oferta CDEOȘ: „Includerea în oferta CDEOȘ a unor propuneri de opționale pe care le pot alege elevi de la diferiți ani de studiu trebuie să fie justificată şi corelată cu capacitatea instituțională de a reorganiza efectivele şcolare/organizare pe grupe, sub rezerva încadrării stricte în buget.”
- În cazul colaborării dintre profesori pentru opționale: „În situația co-predării simultane sau alternative a opționalelor, se va avea în vedere respectarea cadrului legal din perspectiva normării şi salarizării în sistemul de învățământ preuniversitar, precum şi cu încadrarea strictă în buget”
- În cazul constituirii grupelor de elevi: „Oferta CDEOȘ realizată de Comisia pentru curriculum include numele profesorilor care predau fiecare opțional şi, după caz, precizări privind modul de reorganizare a efectivelor şcolare, respectiv de constituire a grupelor, în cazul în care opțiunile exprimate de elevi conduc la astfel de situații, cu respectarea normelor legale de constituire a formațiunilor de studiu şi cu stabilirea unor criterii clare de ordonare a opțiunilor exprimate şi sub rezerva încadrării stricte în buget.”
- În alocarea opționalelor alese de elevi: „(4) În stabilirea listei de opționale, consiliul profesoral va ține cont ca fiecărui elev al unității de învățământ să i se asigure numărul de ore de opțional stabilit la nivelul clasei la care este înscris, precum şi studiul opționalelor conform ordinii alegerii acestora, în baza unui set de criterii, precum: (…) c) respectarea prevederilor legale privitoare la numărul minim de elevi într-o formațiune de studiu (clasă/grupă) şi sub rezerva încadrării stricte în buget.”
- În procesul de monitorizare, ce implică inspectoratele: „Conducerea şcolii transmite inspectoratului şcolar, în format digital standardizat, conform unui formular-cadru elaborat şi transmis de inspectorat, în vederea avizării ofertei CDEOȘ, lista de opționale aprobate, pe formațiuni de studiu (clase, grupe, efective reorganizate), pentru anul şcolar următor, însoțită de un material sintetic care argumentează corelarea listei cu capacitatea instituțională de a implementa oferta (resurse umane, orare, infrastructură, dotări, parteneriate) şi cu respectarea condiției de încadrare strictă în buget.”
Iar inovațiile sunt de asemenea condiționate financiar – de data asta prin instrumente precum plata cu ora, plată care a fost diminuată masiv prin Legea Bolojan din 2024. Astfel, în cazul co-predării pentru care profesorii ar putea opta în cadrul opționalelor, este prevăzut:
- „(5) Propunerea unui opțional poate fi realizată şi de echipe de cadre didactice, de aceeaşi specializare sau de diferite specializări din unitatea de învățământ (de exemplu, în situația opționalelor integrate), cu regim de co-predare simultană sau alternativă, cu încadrare la plata cu ora, în afara normei didactice de predare obligatorie a cadrelor didactice în cauză; co-predarea simultană se poate face doar în pereche, doar cu un efectiv complet de elevi şi doar în limita a 25% din orele alocate opționalului; indiferent de modalitatea de co-predare, un cadru didactic dintre cele implicate va fi desemnat titularul opționalului şi are întreaga responsabilitate a procesului de predare-învățare-evaluare la clasa la care acesta este implementat.”
CDEOȘ în momentul zero nu e CDEOȘ: Elevii de clasa a IX-a vor alege fără să-și fi exprimat interesele
Iar propunerea de metodologie, deși include o listă detaliată de proceduri pentru elaborarea și includerea opționalelor în ofertă și alegerea lor de către părinți elevi, stabilește că elevii care încep un nou ciclu, într-o unitate de învățământ nouă, vor avea de ales opționale din ce propune școala fără a fi parcurs procedura prin care să-și exprime interesul pentru un opțional sau altul. Adică aleg strict ce li se dă – lucru care se va întâmpla în momentul 0 al aplicării CDEOȘ, cu elevii care încep clasa a IX-a după noile planuri-cadru.
Procedura de stabilire a ofertei, pe baza intereselor elevilor, se desfășoară pe parcursul mai multor luni și include consultarea elevilor în perioada septembrie-octombrie a unui an, pentru CDEOȘ aferent anului următor (Anexa 3 din metodologie). Dar aceeași metodologie prevede că, în cazul în care elevii încep un nou nivel de învățământ (clasa pregătitoare, clasa a V-a și a IX-a) la o „altă” unitate de învățământ, cum este cazul celor mai mulți dintre elevii care încep liceul, ei își exprimă opțiuni odată cu depunerea dosarului de înscriere, în baza unei oferte bazate pe „experiența de implementare a opționalelor” pe care o au cadrele didactice.
Potrivit proiectului de metodologie:
- „Părinții/Reprezentanții legali ai elevilor sau, după caz, elevii claselor de început de nivel de învățământ (clasa pregătitoare, clasa a V-a şi a IX-a), în cazul în care înscrierea se face într-o altă unitate de învățământ, completează şi semnează fişa pentru exprimarea opțiunilor odată cu depunerea dosarului de înscriere.”
- „Opționalele pentru clasele de început ale unui nivel de învățământ – la clasa pregătitoare, la gimnaziu pentru clasa a V-a, în cazul în care unitatea de învățământ nu a şcolarizat elevi în învățământul primar, respectiv la liceu pentru clasa a IX-a – se propun de către cadrele didactice, pe baza experienței de implementare a opționalelor organizate în anii şcolari anteriori, pentru acest nivel de clase, din perspectiva impactului asupra învățării.”
Deci primii care vor începe liceul după noile planuri-cadru pentru liceu nu vor participa la nicio consultare și vor alege ce va considera liceul că e nevoie. Și aceasta, „sub rezerva încadrării stricte în buget” și cu profesori atenți la norma didactică, „atrași” către inovații precum co-predarea cu o plată cu ora care, în acest moment, este redusă drastic și lăsată deocamdată așa, în pofida declarațiilor că ar urma să fie corectată.
De amintit că luna aceasta, ianuarie 2026, a fost perioada rezervată pentru constituirea posturilor didactice din unitățile de învățământ, ca urmare a aplicării planurilor-cadru, dar și pentru elaborarea ofertei școlii și stabilirea opționalelor pentru anul următor.
Principalele schimbări în proiectul de metodologie CDEOȘ, comparativ cu cea actuală pentru CDS:
- Separare clară între metodologia generală și cea pentru învățământul profesional (vechea metodologie menționează curriculumul în dezvoltare locală)
- Noua metodologie definește, în plus, disciplina școlară modulară, care reprezintă „disciplina şcolară al cărei studiu se poate desfăşura pe o perioadă de timp mai mică de un an şcolar”.
- Noua metodologie include prevederi elaborate cu privire la procedurile prin care cadrele didactice propun opționale și prin care aceste propuneri sunt incluse în oferta școlii. Totul – cu precizarea repetată a „încadrării stricte în buget”.
- Proceduri mai elaborate de prezentare a ofertei către elevi și părinți și pentru procedurile prin care aceștia aleg opționalele.
Citește pe larg proiectul de metodologie și anexele aferente:
Foto: © Andrey Popov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.