Mai multe pagini din „Raportul național privind nivelul de literație digitală al elevilor din România”, finanțat și publicat de UNICEF România și făcut cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării, scriu despre „literație științifică”, potrivit analizei asupra documentului făcută de Edupedu.ro.
Documentul a fost promovat oficial de MEC și UNICEF împreună cu un alt raport – „Raportul național privind nivelul de literație științifică a elevilor din România” – ca „instrumente menite să fundamenteze politici publice bazate pe dovezi”. Ministerul Educației și Cercetării a transmis într-un comunicat de presă publicat pe site-ul edu.ro că acestea reprezintă „un diagnostic esențial pentru sistemul de educație din România”, iar UNICEF a precizat ulterior, într-un răspuns către Edupedu.ro, că rapoartele „au fost supuse unei revizuiri instituționale”.
- Reamintim că două documente – „Raport național privind nivelul de literație științifică a elevilor din România” și „Raport național privind nivelul de literație digitală al elevilor din România” – au fost lansate pe 4 februarie 2026 de UNICEF România, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării, și prezentate public drept „un diagnostic esențial pentru sistemul de educație din România”.
- În analiza publicată de Edupedu.ro imediat după lansare, am arătat că rapoartele nu sunt declarate explicit drept reprezentative la nivel național în forma publicată, că metodologia și competențele evaluate nu sunt explicate clar, că există diferențe între mesajele transmise școlilor înainte de testare și conținutul final al documentelor, și că anumite formulări din raportul de literație științifică sugerau utilizarea unui model de tip AI, formulări eliminate ulterior fără explicații publice.
- UNICEF România a răspuns la câteva dintre întrebările trimise de Edupedu.ro: organizația afirmă că rapoartele au fost elaborate folosind „metodologii standard din evaluările educaționale internaționale”, că au fost supuse unei „revizuiri instituționale” și că au fost finanțate integral din resursele sale. Potrivit UNICEF, studiile sunt reprezentative la nivel național „în sens statistic” pentru populația țintă, pe baza unui eșantion construit din baza de date SIIIR, cu selecție aleatorie, design clusterizat, unitatea de eșantionare fiind clasa, nu elevul.
Edupedu.ro a anlizat conținutul celor două documente publice „realizate cu sprijinul BRIO și cu suportul instituțional al Ministerului Educației și Cercetării și al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare”.
În raportul național privind literația digitală, în paginile 115–120, apar secțiuni în care textul explicativ se referă explicit la „literația științifică”, nu la competențele digitale. De exemplu, texte și interpretări folosesc formulări precum „dimensiunile literației științifice”, „nivelul de literație științifică” sau „competențe științifice”, într-un document dedicat evaluării competențelor digitale.
Graficele de pe aceleași pagini par să fie, în schimb, grafice aferente competențelor digitale. Interpretările sunt însă, toate, despre literație științifică.
Iată exemplele: la pagina 115 din Raportul național privind nivelul de literație digitală al elevilor din România este expusă „Diferența scorului median Băieți-Fete pe dimensiuni. Graficul este cu elemente din zona digitală, însă textul precizează că „Graficul ilustrează diferențele de scor median dintre băieți și fete pentru fiecare dimensiune a literației științifice”. După care autorii scriu că „în ansamblu, diferențele sunt reduse pentru majoritatea dimensiunilor, sugerând un nivel relativ echilibrat al competențelor științifice între cele două grupuri”.
La pagina 116 este tratată „diferența scorului Urban-Rural pe dimensiuni” și autorii scriu: „Graficul prezintă diferențele de scor median între elevii din mediul urban și cei din mediul rural, pentru fiecare dimensiune a literației științifice”. Acest lucru nu este adevărat, sunt doar chestiuni care țin de zona digită.
Paragraful continuă: „Se observă diferențe consistente în favoarea mediului urban pentru majoritatea dimensiunilor analizate, ceea ce sugerează un acces diferențiat la resurse educaționale, contexte de învățare și oportunități de dezvoltare a competențelor științifice”. Din nou, nu au ce căuta aici competențele științifice, fiind vorba despre analiza competenețelor digitale. Autorii mai precizează că „amplitudinea diferențelor variază între dimensiuni, indicând faptul că mediul de rezidență influențează într-o măsură diferită componentele literației științifice”.
Paginile 119 și 120 se referă tot la „literația științifică” și „competențe științifice”.
În cercetare, datele și explicația lor trebuie să se refere la același construct teoretic. Când textul explică altceva decât arată graficele, analiza devine neclară și, în practică, inutilizabilă mai ales pentru scopul declarat de „diagnostic de sistem”. Aici puteți citi cine sunt autorii documentelor.
Această inconsecvență poate indica faptul că autorii au luat cu copy-paste pasaje de text pe care le-au pus într-un raport, deși nu era locul lor acolo. În plus, prezența acestor probleme de fond în varianta finală a rapoartelor, publicată și asumată atât de UNICEF România cât și de MEC și Centrul Național de Curriculum și Evaluare fără corectare terminologică și fără o verificare finală coerentă, arată faptul că nu a existat o corectură profesionistă și că nici măcar autorii nu au citit propriul raport cu atenție, la fel finanțatorul UNICEF România și reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării.
- La evenimentul de lansare a celor două rapoarte, organizat pe 4 februarie 2026 la Biblioteca Centrală Universitară din București, au participat reprezentanți ai UNICEF România, ai companiei BRIO, ai Ministerului Educației și Cercetării, precum și mai mulți oficiali ai statului român, însă evenimentul a avut loc în circuit închis, fără invitații adresate presei și fără o sesiune publică de întrebări.
- Printre participanți s-au aflat Luciana Antoci, consilier de stat la Cancelaria prim-ministrului României, și Sorin Costreie, consilier de stat la Administrația Prezidențială. Ambii au avut postări pe Facebook în care au lăudat fără rezerve cele două documente, prezentându-le drept „evaluări esențiale” și „validate științific”, fără a formula vreo observație critică legată de metodologie, de limitele de reprezentativitate menționate chiar de autori în rapoarte sau de relevanța concretă a concluziilor pentru politici publice.
Recomandările autorilor din cele două rapoarte
Comparația dintre secțiunile de recomandări din cele două rapoarte, făcută de Edupedu.ro, arată că atât raportul de literație științifică, cât și cel de literație digitală conțin seturi de recomandări generale care sunt aproape identice ca structură, logică și formulare. În ambele documente apar recomandări privind tratarea literației drept competență fundamentală, definirea unor repere pe cicluri de școlarizare, introducerea evaluărilor periodice cu rol diagnostic, reducerea decalajelor urban–rural, corelarea literației cu alte competențe și utilizarea datelor pentru politici bazate pe dovezi.
Diferențele sunt minime și țin, în mare parte, de înlocuirea termenului „literație științifică” cu „literație digitală”.
Fraza din raport generată de un model AI, eliminată fără nicio mențiune
Relevant pentru transparența procesului de redactare a documentelor este și faptul că în versiunea inițială a raportului privind literația științifică, publicată pe 4 februarie 2026, la pagina 118 apărea formularea: „Dacă dorești, pot integra aceste interpretări într-o secțiune sintetică pentru raport”. Această formulare este specifică interfețelor conversaționale bazate pe modele de inteligență artificială de tip LLM și sugerează un proces automat de sinteză a interpretărilor.
După ce Edupedu.ro a semnalat această frază în analiza publicată după lansarea rapoartelor, formularea a fost eliminată din documentul disponibil public. Modificarea nu a fost însoțită de nicio mențiune oficială, erată sau explicație din partea UNICEF sau a Ministerului Educației și Cercetării.
Edupedu.ro a solicitat explicit UNICEF România clarificări privind utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în interpretarea datelor, formularea analizelor sau redactarea rapoartelor, inclusiv dacă astfel de instrumente au fost prevăzute contractual și care este poziția organizației privind folosirea AI în documente prezentate public drept „diagnostic de sistem”. La aceste întrebări specifice, UNICEF România nu a oferit un răspuns.
În cele câteva răspunsuri trimise de UNICEF pentru o parte din întrebările Edupedu.ro, organizația menționează că rapoartele „au fost supuse unei revizuiri instituționale”. O revizuire instituțională reală presupune, în mod normal, o lectură integrală, verificarea coerenței interne, concordanța dintre obiectul evaluării și interpretare, precum și corectarea unor inconsecvențe evidente. Prezența unor pagini întregi despre literație științifică într-un raport de literație digitală, suprapunerea recomandărilor și eliminarea discretă a unei formulări cu aspect conversațional fără explicații publice pun sub semnul întrebării natura și profunzimea acestei revizuiri și a rapoartelor în general.
Rapoartele se bazează pe date colectate de la peste 13.000 de elevi, cu implicarea școlilor, profesorilor și resurselor din sistemul public de educație. Ele sunt asumate de Ministerul Educației și Cercetării și de UNICEF ca documente care ar trebui să fundamenteze politici publice.
După publicarea raportelor, pe 4 februarie, Edupedu.ro a trimis următoarea solicitare la UNICEF România:
Edupedu.ro vă solicită clarificări oficiale în legătură cu scopul și cadrul mai amplu al evaluărilor de literație științifică și digitală, prezentate pe 4 februarie 2026 drept „diagnostic de sistem”.
Potrivit comunicatului UNICEF, „rapoartele reprezintă un diagnostic de sistem menit să arate cât de bine pot aplica elevii competențele, dobândite atât în școală, cât și în afara ei, în situații reale”, iar demersul este descris ca fiind „esențial pentru fundamentarea unor politici educaționale și direcții de acțiune bazate pe dovezi”.
De asemenea, într-o adresă transmisă școlilor înainte de testare, Inspectoratul Școlar Județean Buzău precizează că „demersul face parte din planul anual de lucru al UNICEF agreat cu MEC” și că această inițiativă se înscrie într-un „program amplu de modernizare a evaluării educaționale din România”.
Având în vedere aceste afirmații, vă rugăm să ne precizați:
- Care este conținutul „planului anual de lucru al UNICEF agreat cu MEC” menționat în documentele transmise școlilor?
- Ce reprezintă concret „programul amplu de modernizare a evaluării educaționale din România” invocat de inspectorate?
- Care sunt obiectivele acestui program, durata, etapele și instituțiile implicate?
- Există un mecanism de evaluare externă sau de validare științifică independentă a acestui program și a rapoartelor care îl susțin? Rapoartele în sine au fost validate științific și evaluate extern sau de către reprezentanții UNICEF?
- Care este rolul exact al UNICEF România în realizarea celor două rapoarte: coordonare, finanțare, supervizare metodologică, validare a rezultatelor, validare a concluziilor sau alt tip de implicare?
- Care sunt sursele de finanțare ale proiectului și ce componente au fost finanțate concret (dezvoltare itemi, platformă de testare, colectare date, analiză statistică, redactare rapoarte, comunicare publică)?
- Sunt rezultatele celor două studii reprezentative statistic la nivel național și la nivel județean?
- Dacă da, vă rugăm să precizați marja de eroare, nivelul de încredere și ponderările aplicate.
- Dacă nu, pentru ce anume sunt reprezentative rezultatele, conform metodologiei asumate de UNICEF?
- Care a fost motivul pentru care evenimentul de prezentare a rapoartelor nu a inclus invitații adresate presei? A existat o politică explicită privind accesul presei la acest eveniment?
Răspunsul UNICEF a fost următorul:
„UNICEF implementează programul său de țară în baza unui acord cu Guvernul României și în conformitate cu prioritățile naționale. Ca parte a programului de țară, UNICEF și Ministerul Educației și Cercetării convin asupra planurilor de lucru anuale, documente strategice care conțin activități menite să sprijine Ministerul Educației și Cercetării în elaborarea de politici de educație publică în învățământul preuniversitar, bazate pe dovezi.
Rapoartele privind alfabetizarea digitală și științifică, publicate pe 4 februarie 2026, au fost elaborate pe baza metodologiilor standard utilizate în evaluările educaționale internaționale și au fost supuse unei revizuiri instituționale, concluziile lor bazându-se exclusiv pe datele colectate. UNICEF România a finanțat inițiativa din resurse proprii și a coordonat strategic activitățile.
Studiile au fost proiectate pentru analize robuste la nivel național, comparații între mari structuri teritoriale și niveluri de învățământ, precum și analize psihometrice și educaționale care necesită eșantioane mari și diverse, nu estimări administrative locale. Eșantionul este reprezentativ la nivel național, în sens statistic, pentru populația țintă a studiului, la nivelul variabilelor analizate, având în vedere următoarele elemente de design: cadrul de eșantionare constituit din baza de date națională SIIIR, selecția aleatorie, dimensiunea mare a eșantionului (745 clase participante) și rata de participare ridicată (89,86%). Unitatea de eșantionare este clasa, nu elevul individual, designul este clusterizat (elevi în clase, clase în școli), iar selecția este stratificată teritorial. Designul studiului nu a fost construit pentru analize la nivel de județ.
Eșantionul mare de 13.937 de elevi de la toate nivelurile de educație preuniversitară a asigurat o marjă de eroare în jur de ±1% până la ±2% (interval de încredere: 95%), în funcție de indicator, pentru datele naționale și în jur de ±2% până la ±3% (interval de încredere: 95%), în funcție de indicator, pentru ciclurile școlare.
Evenimentul de lansare a celor două rapoarte a fost conceput ca o prezentare tehnică a demersurilor și a rezultatelor proiectului, cu scopul de a facilita o discuție aplicată asupra metodologiei și asupra rezultatelor. Ambele rapoarte au fost publicate pe site-ul UNICEF în România și anunțate printr-un comunicat de presă în timpul evenimentului”.
Edupedu.ro a solicitat apoi clarificări suplimentare, printr-o revenire pe același mesaj:
„Mulțumesc pentru răspunsul oferit, totuși acesta nu lămurește câteva chestiuni esențiale, motiv pentru care revin cu câteva întrebări la subiect:
1. În răspunsul dumneavoastră precizați că „unitatea de eșantionare este clasa, nu elevul individual” și că eșantionul este „reprezentativ la nivel național, în sens statistic, pentru populația țintă a studiului”. În aceste condiții, care este populația-țintă a celor două studii: elevii din învățământul preuniversitar sau clasele? Care clase mai exact?
2. Cum se face trecerea de la nivelul clasei (unitate de eșantionare) la nivelul elevilor, în condițiile în care rapoartele comunică exclusiv procente de elevi („la risc”, „funcționali”, „în tranziție”)?
3. Ce înseamnă concret „reprezentativ la nivel național pentru populația țintă”, din moment ce rapoartele precizează că rezultatele sunt „estimări descriptive” și nu „inferențe statistice normative asupra întregii populații școlare”?
4. Menționați că rapoartele „au fost elaborate pe baza metodologiilor standard utilizate în evaluările educaționale internaționale”. Vă rog să precizați exact la care evaluări internaționale faceți referire în mod concret (PISA, TIMSS, PIRLS sau altele)? Și în ce constă alinierea metodologică față de acestea, pentru că din ceea ce am putut noi documenta, nu am identificat să existe evaluări educaționale internaționale care să aibă ca unitate de eșantionare clasa, nu elevul, și care să comunice public rezultate sub forma procentelor de elevi în diferite categorii de competență?
5. În raportul original privind literația științifică, lansat și publicat pe 4 februarie 2026, apare o formulare specifică interfețelor conversaționale AI („Dacă dorești, pot integra aceste interpretări într-o secțiune sintetică pentru raport” – pagina 118 din raport), care sugerează un proces automat de sinteză a interpretărilor. Formularea a fost ștearsă din raport ulterior, după ce Edupedu.ro a publicat o analiză pe tema rapoartelor în care arătam această situație. Au fost utilizate instrumente de inteligență artificială (inclusiv modele de tip LLM) în interpretarea datelor, formularea analizelor sau redactarea rapoartelor? Dacă da, în ce etape ale procesului și de ce nu a apărut asta menționat transparent în raport? UNICEF știa acest lucru de la bun început – a fost parte din contractul semnat cu firma furnizoare? Care este poziția oficială a UNICEF România privind utilizarea AI în documente prezentate public drept „diagnostic de sistem” și utilizate pentru fundamentarea politicilor publice?
6. În răspunsul transmis Edupedu.ro precizați că „UNICEF România a finanțat inițiativa din resurse proprii”. UNICEF România este singurul finanțator al celor două rapoarte? Au existat contribuții financiare sau în natură din partea altor entități (inclusiv BRIO, Ministerul Educației și Cercetării sau alte instituții publice ori private)? Care este valoarea totală a finanțării alocate pentru realizarea rapoartelor, defalcat, dacă este posibil, pe principalele componente (dezvoltare instrumente, testare, analiză, redactare, comunicare)?
Având în vedere că rapoartele sunt prezentate public drept „diagnostic de sistem” și sunt invocate ca bază pentru fundamentarea politicilor educaționale, considerăm că aceste informații țin de interesul public.”
Răspunsul UNICEF România a fost: „Vă rugăm să luați în considerare și precizările metodologice incluse în studii.” Organizația a refuzat astfel să clarifice aspectele din solicitare.