„Discriminarea, din păcate, este prezentă în școli sub forma hărțuirii”, iar primele două elemente indicate de către părinți și profesori ca motive de hărțuire sunt aspectul fizic și modul în care se îmbracă elevii, a declarat președintele Consiliului Național al Discriminării. „Primul motiv este aspectul fizic și al doilea motiv cel mai des întâlnit este cum se îmbracă elevul, adică ce posibilități are, cât de branduit se îmbracă sau nu. Și aceste motive stau la baza faptelor de hărțuire în majoritatea cazurilor”, a afirmat Csaba Asztalos la Digi24.ro.
Președintele CNCD a explicat că datele fac parte dintr-o cercetare a instituției, aplicată la nivel național acum 2-3 ani. „Aceste lucruri au fost indicate de părinți, la nivel național, respectiv de profesori. Cred că este extrem de important să învețe regulile după care se desfășoară actul educațional atât elevii, cât și profesorii, cât și părinții și pentru asta este nevoie de pregătire la începutul fiecărui an școlar, pentru că până la urmă respectul demnității umane este despre cei 7 ani de acasă. Nu este un lucru foarte complex”, a adăugat Asztalos.
Oficialul a precizat că CNCD a primit anul trecut 945 de petiții și, cu privire la educație, „am avut 91 de plângeri care vizează posibile fapte de discriminare din sistemul de educație, diferite tipuri de discriminare, nu neapărat formele de hărțuire. Dar în orice societate sunt substanțial mai puține plângeri decât cazuri de discriminare, adică este o formă de subraportare a faptelor de discriminare”.
Președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării a afirmat că a constatat „o deschidere din partea cadrelor didactice și a școlilor pe acest palier, după care este un grad de necunoaștere, lipsă de resurse din partea părinților, lipsă de asistență juridică sau chiar și psihologică pentru a merge și a depune o petiție la CNCD sau la instanța de judecată. Teama de repercusiuni, din nou, este o cauză care conduce la lipsa de inacțiune în aceste cazuri. Teama că va avea parte de un tratament advers ulterior, dacă depune o plângere. Mai pe limba noastră, o răzbunare ca un tratament advers, o răzbunare din partea colegilor. Ceea ce se întâmplă și la locul de muncă”.
„Statul ar avea obligația, și aici mă refer la Guvern, la Ministerul Educației, să măsoare acest lucru [bullyingul], să colecteze date cu privire la hărțuirea în școli, cu privire la discriminarea în școli și, din păcate, nu avem astfel de sondaje de opinie și nici o colectare de date pe plângeri. Este destul de deficitar. Dar practic ar fi ca statul la 2 ani, la 3 ani, dacă nu în fiecare an, să măsoare sociologic sistemul de educație, problemele cu care se confruntă elevii, părinții, profesorii și în cadrul unor astfel de studii sociologice să măsoare și percepții și atitudini”, a afirmat Asztalos.
Întrebat de ce nu face executivul astfel de măsurători, oficialul a răspuns: „Cred că nu se gândesc, pentru că nu e vorba de resurse, nu costă foarte mult să faci astfel de studii. Și de ce este important să faci acest lucru? Pentru că fără date nu ai progres. Nu poți să îți fundamentezi politicile publice și tu ai nevoie periodic să măsori și în societate, de exemplu, și în pe piața muncii, și în sistemul de educație e o obligație să măsori, pentru că nici nu poți să raportezi către parteneri externi cum implementezi tu convenția”.
„Efectiv noi nu am învățat încă să colectăm date pe zona drepturilor omului. Am început, avem o serie de date pe anumite domenii, dar trebuie să ne îmbunătățim această capacitate de a colecta date, pentru că este obligația, este obligație a statului, obligație și față de partenerii noștri externi. Faptul că suntem stat membru în Uniunea Europeană, faptul că am ratificat o serie de convenții și tratate la care noi ne raportăm periodic și atunci avem această obligație. Fără a avea aceste date nu putem să vedem care este stadiul nostru de dezvoltare și aceste date ne sunt și utile, pentru că s-ar putea anumite măsuri pe care le-am adoptat să aibă efecte pozitive și atunci să avem un corespondent în în aceste măsurători. Deci, eu personal, cred că Guvernul ar trebui periodic să emită un un raport cu privire la situația din educație, pe anumite date statistice ș.a.m.d.”, a declarat Csaba Asztalos, la Digi24.ro.
„Dacă mă întrebați astăzi câte persoane cu dizabilități avem în preuniversitar, mi-e greu să vă răspund. Sau câți cetățeni români de romă avem în preuniversitar. Probabil că undeva există aceste date, nu știu cât de actualizate sunt, dar avem nevoie de transparență. Dacă nu punem la dispoziția societății aceste date, nu le colectăm și nu avem transparență, atunci intrăm într-o zonă de tot felul de bârfe, de scandaluri și teorii ale conspirației. Statul dacă nu este transparent și nu colectează date, vin alții și comunică pe acest aspect”, a atras atenția președintele CNCD.