Un copil născut astăzi în România este de așteptat să atingă doar 58% din potențialul său productiv ca adult, față de 100% la sută dacă ar primi o educație și asistență medicală de înaltă calitate, conform unui studiu Erste Group, publicat pe 30 octombrie. Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat că „avem nevoie de o intervenție pe trei paliere mari”, ca răspuns la întrebarea „de ce s-a ajuns aici”, adresată de un reporter, la o conferință de presă, de pe 3 noiembrie 2023.
Intervenția ministrului Ligia Deca
Reporter: Un copil născut astăzi își atinge doar 58% din potențialul productiv și suntem pe ultimul loc din Uniunea Europeană, conform studiului Erste. De ce credeți că s-a ajuns aici?
Ligia Deca: Cred că avem nevoie de o intervenție pe trei paliere mari. Primul palier este investiția în profesori pentru a avea o calitate mai bună actului educațional și aici vorbim despre creșteri salariale și am văzut că în acest an, prin intermediul premierului de atunci, Nicolae Ciucă și a Partidului Național Liberal, a existat un angajament al coaliției și o creștere salarială fără precedent, de 25-30% pe medie pentru personalul din învățământ. Urmează și altele și acesta este un angajament ferm al Partidului Național Liberal.
Avem nevoie și de o pregătire inițială mai bună și legea învățământului nou promulgată aduce masteratul didactic de 1 an cu 80% practică și un nou parcurs de carieră pentru a crește atractivitatea acestei profesii.
Un al doilea palier de intervenție este reprezentat de ajutorul dat elevilor și studenților și aici vorbim, de exemplu, despre burse mai multe și în cuantum mai mare.
Bursa de merit a crescut la 200 la 450 lei, cea socială a crescut de la 200 la 300 lei, iar numărul lor de asemenea a crescut. Vorbim de în jur de 750.000 de burse sociale și în jur de 450.000 de burse de merit, care să stimuleze performanța în fiecare sală de clasă.
Un al treilea palier cred că este reprezentat de infrastructură, de cum avem ultimele tehnologii în sălile de clasă, în laboratoare, atelierele de practică și asta facem acum prin PNRR. Peste 5800 de școli, unități de învățământ vor avea cu totul altă față după acest an școlar, când toate sălile de clasă, laboratoarele, toate spațiile unde se întâmplă educația vor fi dotate cu echipamente și digitale, și care să sprijine procesul educațional.
Studiul Erste GroupBoosting Prosperity Through Education
„Educația nu a fost o prioritate în societatea românească în ultimele decenii, iar salariul net în educație a fluctuat în jurul salariului mediu pe economie. Personalul didactic a scăzut la sfârșitul anilor ’90, cel mai probabil din cauza atractivității scăzute pentru tinerii absolvenți, în timp ce până acum nu a fost implementată nicio reformă concretă.
Un copil născut astăzi în România este de așteptat să atingă doar 58% din potențialul său productiv ca adult, față de 100% la sută dacă ar primi o educație și asistență medicală de înaltă calitate.
Indicele capitalului uman (HCI) variază între 0 și 1. Indicele este măsurat în termeni de productivitate a următoarei generații de lucrători în raport cu standardul de educație completă și sănătate deplină. O economie în care un copil născut astăzi se poate aștepta să obțină o educație completă și o sănătate deplină va avea o valoare de 1.
Cu rezultate foarte slabe la testele PISA pentru citire, matematică și științe, sistemul de învățământ românesc are nevoie de reforme structurale profunde pentru a oferi un început de viață mai bun pentru tinerele generații”, potrivit studiului.
Puncte slabe și puncte tari ale a sistemului de educație din România, conform analizei SWOT din studiul Erste Group
Puncte slabe:
- „Cheltuielile guvernamentale pentru educație sunt printre cele mai scăzute din UE, cu 3,2% din PIB, în timp ce cheltuielile gospodăriilor pentru educație sunt cele mai scăzute din UE.
- Există diferențe mari în ceea ce privește accesul la educație între zonele urbane și cele rurale; grupurile sărace și vulnerabile suferă de deficiențe în furnizarea de servicii educaționale
- Formarea profesională ineficientă limitează disponibilitatea unei forțe de muncă pregătite în producție; numărul anual de absolvenți de formare profesională a scăzut cu ~50% între 1993 și 2021
- Rezultate foarte slabe la testele PISA pentru citire, matematică și științe cer o reformă amplă a sistemului de învățământ din România
- Tinerii care nu sunt angajați și nici în educație și formare (NEET) sunt obișnuiți în România; există un decalaj uriaș între bărbați (14,5% din total) și femei (25,4%) cu vârsta cuprinsă între 15-29 de ani care nu primesc studii și nu au loc de muncă
- Participarea la educația timpurie a copilăriei este scăzută și pe o tendință descendentă, sugerând posibile concepții greșite cu privire la necesitatea de a merge la grădiniță pe lângă problemele legate de sărăcie
Puncte tari
- Nivelul de studii terțiare pentru clasa de vârstă 25-34 de ani s-a îmbunătățit la 24,7% în 2022, de la 9,2% în 2000, deși rămâne la cel mai scăzut nivel din UE; calitatea învățământului terțiar rămâne o problemă
- Absolvenții în tehnologia informației, inginerie și asistență medicală au succes în găsirea de locuri de muncă bune în România sau în străinătate
- Amprenta puternică a TIC în economia românească este legată de poveștile de succes ale marilor centre universitare
- Dezvoltarea instituțiilor private de învățământ în orașele mari, de la grădinițe la universități, care oferă o alternativă pentru cei care își permit să plătească pentru aceasta.”
Foto: © Evgenyatamanenko | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.