Profesoara Ecaterina Stanca de la Colegiul Național „Tudor Vianu” a rezolvat pentru EduPedu.ro subiectele primite de elevi la Limba Română, de la Bacalaureat 2021:
Subiectul I
1. „mereu”, „tot timpul”, „întruna”
2. „sufleur de al doilea”, „copist”
3. „îngăduința relativă, care dă rezultate mai bune decât constrângerea”
4. nevoile profesionale care l-au despărțit de mamă și de soră
5. simțul responsabilității față de mamă și sora sa pe care le ajută cu banii necesari pentru întreținerea zilnică, pentru „o viață așezată”.
Subiectul III Real
Evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea nuvelei studiate într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică:
Încadrarea în realism, două trăsături:
- Perspectiva narativă este „dindărăt”, obiectivă, întrucât naratorul cunoaște destinele personajelor, dar și soluțiile intrigilor, în discursul său apărând semne anticipative.
- Structura epică este echilibrată, planurile narative fiind clar delimitate și respectând principiul compozițional al simetriei.
- Personajele sunt tipuri umane, reprezentative pentru o categorie socială
Comentarea a doua episoade/secvențe relevante pentru tema nuvelei studiate:
O secvență reprezentativă pentru tema nuvelei poate fi dialogul dintre Ghiță și soacra sa, nemulțumit de condiția sa socială, deoarece el inițial dorește să asigure bunăstarea familiei sale în timp ce bătrâna, voce a înțelepciunii populare, nu consideră sărăcia o piedică în menținerea echilibrului sufletesc.
O altă secvență ce ilustrează tema acestei nuvele ar putea fi aceea a complicității lui Ghiță cu Lică la proces, când personajul își conștientizează pierderea cinstei, ceea ce va declanșa un puternic conflict interior.
Analiza a două elemente de structură, de compoziție și/sau de limbaj semnificative pentru nuvela studiată”:
Elementele de structură, de compoziție și/sau de limbaj semnificative pentru această nuvelă ar putea fi principiul simetriei între începutul și finalul nuvelei, în care bătrâna formulează teza morală a textului asupra sensului fericirii și credința în destinul inexorabil, proprie mentalității populare.
Un alt element îl constituie titlul nuvelei, un titlu antifrastic, ce trimite la spațiul „morii cu noroc”, nefast, malefic în regim nocturn ca loc al plănuirii crimei și al jafurilor lui Lică și benefic pentru călători în regim diurn.
Subiectul III Uman:
Statutul social: Evoluția personajului de la statutul de cizmar cinstit, echilibrat și fericit, spre acela de hangiu îmbogățit, dar dezechilibrat sufletește și necinstit.
Psihologic: Fire pătimașă, orgolioasă, impulsivă, dilematică, șovăitoare.
Moral: personaj aflat în involuție, într-o degradare morală continuă, dar și cu reveniri la fondul lui de om cinstit, personaj complex reprezentativ pentru omul care se lasă dominat de slăbiciunea sa, de patima banului.
Două secvențe ce evidențiază trăsătura patimii banului:
- o primă secvență este întâlnirea cu Lică ce surprinde ipostaza omului dilematic, moment în care se naște un puternic conflict interior.
- a doua secvență este aceea care ilustrează accentuarea conflictului interior prin implicarea lui Ghiță în prădarea arendașului. Acesta ajunge să depună mărturie falsă la proces, contribuind la condamnarea unor nevinovați, deși este convins de vinovăția lui Lică. E momentul când își conștientizează pierderea definitivă a cinstei.
Foto: Facebook