Fiecare elev din România va avea dreptul, în această toamnă, să primească 5 tichete a câte 50 de lei fiecare, adică 250 de lei, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern publicat în dezbatere de Ministerul Educației. Banii vor fi primiți doar dacă părinții depun o cerere/declarație pe propria răspundere la școală. Din acești bani părinții le pot cumpăra elevilor echipament sportiv, carte şcolară (manuale şcolare, auxiliare didactice, literatură obligatorie prevăzută în bibliografia programelor şcolare, atlase, dicționare) şi rechizite. Tichetele vor fi emise în octombrie-noiembrie 2019 și expiră pe 12 iunie 2020, conform sursei citate.
Un nou tip de tichet valoric va fi emis de autorități: tichet educațional de tip social. Valoarea totală primită de fiecare elev va fi de 250 lei, împărțită în 5 tichete, fiecare în valoare de 50 de lei, potrivit regulilor din normele metodologice ale proiectului. Deși este vorba despre un tichet social, regulile permit și prevăd acordarea acestor tichete tuturor elevilor din sistemul de învățământ de stat, din ciclurile primar, gimnazial, liceal și profesional.
Condiția pe care trebuie să o îndeplinească elevii, pentru a primi aceste tichete este frecventarea cursurilor. Tichetul social educațional nu afectează acordarea altor tipuri de ajutor social, precizează actul normativ – adică sumele nu sunt luate în calcul atunci când se decide venitul familiei.
Programul anunțat de minister se numește „Programul de susținere a educației «Merg la școală», pentru elevii din învățământul primar, gimnazial și liceal și profesional de stat”. În sistemul de învățământ erau înscriși în anul școlar 2018-2019, potrivit INS, 2.373.894 de elevi în ciclurile primar, gimnazial, liceal și profesional. Dintre ei, 770.497 proveneau din mediul rural. Dacă ar primi toți elevii aceste tichete, așa cum prevede proiectul de act normativ, bugetul programului s-ar ridica la 593.473.500 lei.
România mai are în derulare un program de rechizite școalare despre care Curtea de Conturi a relatat că nu au fost făcute studii de impact privind eficiența sa și că în multe școli au fost cumpărate prea multe rechizite, acestea rămânănd în stocuri, nefolosite. (vezi concluziile raportului mai jos, în articol)
Tichete pentru elevi: Cererea se face în prima lună de școală
Tichetul se acordă la cerere unuia dintre părinți/reprezentantului legal al elevului sau, după caz, persoanei care a fost desemnată de părinte pentru întreținerea elevului, pe perioada absenței părinților. Cererea și declarația pe propria răspundere pot fi depuse la școala la care este înscris elevul. Atenție, termenul limită pentru depunerea cererii însoțite de documentele justificative prevăzute în cerere, este de 15 octombrie 2019, în condițiile în care școala începe anul acesta pe 9 septembrie. Vezi aici Calendarul anului școlar 2019-2020.
Modelul de cerere poate fi consultat aici:
Părinții sunt obligați să cheltuie tichetele doar pe rechizite, echipament și cărți, dar nu există pedepse dacă nu o fac
Titularul poate utiliza tichetul educațional de tip tichet social în perioada de valabilitate, numai pentru achiziționarea de echipament sportiv, carte școlară (manuale şcolare, auxiliare didactice, literatură obligatorie prevăzută în bibliografia programelor şcolare, atlase, dicționare) și rechizite, exclusiv de la operatorii economici care comercializează produsele prevăzute de lege cu care unitatea emitentă are încheiate contracte de servicii specifice sectorului de tichete sociale, potrivit proiectului de act nromativ.
Titularului, adică părintelui, i se interzic:
- solicitarea și/sau primirea unui rest de bani la tichetul educațional de tip tichet social, în cazul în care suma corespunzătoare produselor solicitate este mai mică decât valoarea nominală a tichetului;
- comercializarea tichetelor educaționale de tip tichet social în schimbul unor sume de bani și/ori altor bunuri și/ori servicii;
- utilizarea tichetelor educaționale de tip tichet social în magazine, locații, unități, piețe de orice fel care nu vând echipament sportiv, carte școlară (manuale şcolare, auxiliare didactice, literatură obligatorie prevăzută în bibliografia programelor şcolare, atlase, dicționare) și rechizite și nu au afișate la intrare autocolantele speciale ale unității emitente;
- utilizarea tichetelor educaționale de tip tichet social pentru achiziționarea altor produse decât echipament sportiv, carte școlară (manuale şcolare, auxiliare didactice, literatură obligatorie prevăzută în bibliografia programelor şcolare, atlase, dicționare) și rechizite.
Pentru toate aceste interdicții nu există însă o amendă sau o pedeapsă prevăzută la încălcarea acestor reguli.
Programe de tichete sau rechizite existente
Tichete de grădiniță
În 2016 au fost introduse tichetele la grădiniță prin Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate. Se acordă 50 de lei pe lună pentru o frecvență mai mare de 50% a prezenței. Numărul estimat de beneficiari ai tichetelor este de 40.000 de copii. Din fonduri europene acești copii au primit și pachete de rechizite în valoare de 40 lei/copil.
Programul guvernamental național de rechizite şcolare
Aproximativ 337.000 de elevi și preșcolari au primit rechizite școlare în valoare de 8,58 mil. lei în anul 2018.
Curtea de conturi: nu există studii care să arate eficiența acestor programe
În raportul privind finanțarea învățământului preuniversitar Curtea de Conturi a României scria despre programul ”Rechizite școlare” că „la nivelul MEN nu au existat studii reale privind impactul programului de acordare a rechizitelor şcolare din perspectiva susţinerii activităţii şcolare a elevilor din medii defavorizate, precum şi modul în care acest program a influenţat creşterea numărului elevilor care îşi continuă studiile.”
”Au fost achiziționate rechizite şcolare cu mult peste nivelul necesităților reale ale beneficiarilor, în mai multe unități școlare neținându-se cont de stocurile existente din anii anteriori, ceea ce a condus la crearea de stocuri fără mișcare sau cu mișcare lentă și implicit la imobilizarea sau utilizarea ineficientă a fondurilor bugetare”, potrivit sursei citate.
FOTO. freepik.com