Cei mai mulți români cu studii superioare absolvite sunt în municipiul București și județele Ilfov, Cluj, Timișoara și Brașov. La polul opus sunt județele Vaslui, Călărași și Botoșani, unde ponderea populației cu studii superioare este mai mică de 8%, potrivit rezultatelor provizorii în profil teritorial ale recensământului publicate de Institutul Național de Statistică.
Din totalul populației rezidente în România, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 40,5% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16,0% nivel superior, potrivit datelor publicate de INS în decembrie. Doar 16% din populația țării a absolvit o facultate, adică 3 milioane de persoane.
Raportul nou cuprinde date despre nivelul de educație absolvit pe județe și regiuni de dezvoltare. Astfel, mai mult de o treime dintre locuitorii municipiului București (35,2%) și circa un sfert dintre cei din județele Ilfov (25,2%) și Cluj (24,6%) au studii superioare.
La polul opus se plasează județele Vaslui, Călărași și Botoșani unde ponderea populației cu studii superioare este mai mică de 8% (7,2%, 7,4% și, respectiv, 7,9%), potrivit datelor INS.
În municipiul București se regăsește cea mai mică pondere a populației cu nivel scăzut de educație (28,4%), iar la cealaltă extremă se regăsesc județele Giurgiu și Vaslui cu mai mult de jumătate dintre locuitori cu nivel scăzut de educație: 51,6%, respectiv 50,3%.
Județul Vaslui, cu o populație rezidentă de 374.700 de persoane.
Cel mai înalt nivel de educație absolvit:
- Ridicat – 2.7117
- Mediu – 159.239
- Scăzut – 188.344
Municipiul București are o populație rezidentă de 1.716.983 de persoane.
Cel mai înalt nivel de educație absolvit:
- Ridicat – 603.537
- Mediu – 625.824
- Scăzut – 625.824
Județul Ilfov are o populație rezidentă de 542.686 de persoane.
Cel mai înalt nivel de educație absolvit:
- Ridicat – 136.565
- Mediu – 206.235
- Scăzut – 199.886
În comunicatul INS se prezintă date și despre structura populației după statutul activității curente. Astfel, populația activă este de 8.185,0 mii persoane, fiind compusă din 7.689,2 mii persoane ocupate și din 495,8 mii șomeri.
„Cel mai mare grad de ocupare îl are populația din județul Ilfov și din municipiul București unde lucrează mai mult de jumătate dintre locuitori: 52,2%, respectiv 50,8%. Cel mai mic grad de ocupare unde mai puțin de o treime dintre locuitori lucrează, se regăsește în județele Vrancea (31,6%) și Mehedinți (32,9%).
Cea mai mică pondere a populației șomere revine municipiului București (1,1%), iar alte trei județe au 1,3%: Cluj, Timiș și Ilfov. În schimb, în județul Vaslui se înregistrează cea mai mare pondere a populației șomere, de 5,1% din populația rezidentă a județului.
Populația inactivă cuprinde 10.868,8 mii persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32,0%)”.
Date generale
Populație rezidentă a României este de 19.053,8 mii persoane (19.053.815 persoane), în scădere cu 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (9.808,3 mii, reprezentând 51,5%) și trăiește în mediul urban (9.941,2 mii, reprezentând 52,2%).
Precizări metodologice
RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor.
RPL2021 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor2 și ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și locuințelor. Prin regulamentele europene de implementare, pentru runda 2021, a Regulamentului nr. 763/2008 s-au actualizat aspecte precum: anul de referință al recensământului, programul datelor și metadatelor statistice, specificațiile subiectelor, dezagregările subiectelor, formatul tehnic al transmiterii datelor, modalitățile de realizare și structura raportului de calitate”, transmite Institutul.