Cercetătorul Cristian Presură ridică problema unei posibile licitații cu dedicație în cazul Bibliotecii Școlare Virtuale: “În caietul de sarcini, scris înainte de licitație, găsesc însă detalii neverosimile, ca de exemplu, lungimile cablurilor în milimetri”

Foto: © Roman Motizov | Dreamstime.com

Biblioteca Școlară Virtuală este un proiect de 40 de milioane de euro. Licitația a fost câștigată la începutul lunii decembrie de Asocierea dintre S & T România, Trencadis Corp SRL și Ascendia. Printre acționari ai firmelor câștigătoare, foști consultanți ai Vioricăi Dăncilă și Klaus Iohannis.

Edupedu.ro a scris la despre câștigătorul licitației, care trebuie să “redezvolte o mare parte din resursele făcute în proiecte educaționale vechi”, precum proiectul AeL.

Într-o postare pe Facebook, cercetătorul Cristian Presură ridică problema unei posibile licitații cu dedicație:

“În caietul de sarcini al proiectului de 40 de milioane de euro pentru Biblioteca Virtuală găsesc și dotarea a peste 5000 de școli cu kituri electronice (lucru în esență bun). În caietul de sarcini, scris înainte de licitație, găsesc însă detalii neverosimile, ca de exemplu lungimile cablurilor în milimetri (poza)! Mă așteptam ca acest caiet de sarcini să fie unul general, în care cei de la minister spun în linii mari ce trebuie să facă kit-urile. Prezența acestor detalii mă face să cred că cei la minister au copiat în caietul de sarcini detalii tehnice din kiturile pe care știau că le vor cumpăra, primite de la firma despre care ei știau că va câștiga licitația, înainte ca licitația să fie deschisă. Atenție, nu dau vina pe nimeni, nu înseamnă că e așa, am spus că doar că la asta mă duce pe mine gândul detaliul de mai sus. Aș vrea să mă lămuriți voi poate cu răspunsuri la următoarele întrebări:

1) Este o greșeală în deducția mea? Unde?
2) Nu zic că e rău ceea ce se face, mă întreb de ce se face așa. Există vreo lege care obligă guvernul să pună tot felul de detalii inutile pe care le copiază apoi din specificațiile date de firmă?
3) În cazul în care răspunsul la 2) este nu, este atunci această o licitație “cu dedicație” ? În acest caz, cât de des întâlnite sunt procedurile de licitații guvernamentale “dedicate” în România? 80%? Peste?
4) În cazul în care suntem la 3), sunt aceste cazuri de DNA, adică sunt fapte ilegale?

Îmi imaginez că aceste licitații dedicate sunt extinse in România și că multe răspunsuri vor fi de genul: “așa este acum sistemul domnule, ce sa facem? Copiii au nevoie de kit-uri electronice”. De aceea nu vreau să dau vina pe nimeni, ci vreau doar să mă lămuresc de pe margine despre procedura practică. De când am văzut detaliile de mai sus, atât de precise în caietul de licitații, nu pot să cred că cineva de la guvern chiar a lucrat pe document cu intenția de a descrie părțile esențiale ale unui sistem pe care îl vrea construit, pentru a înțelege aportul lui, ci mai degrabă că pur si simplu cei care au scris documentul nu știu despre ce e vorba și au dat pur și simplu copy&paste la niște specificații tehnice ale firmei declarate deja câștigătoare înainte de licitație. Dar, încă odată, nu știu daca e așa, aștept să mă lămuriți si voi, sper să nu fie așa și să fie o breșă de logică pe undeva”, mai precizează Cristian Presură.

Articol preluat cu acordul autorului.

Foto: © Roman Motizov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Exit mobile version