„România a introdus reforme majore privind educația și competențele, pentru a susține dezvoltarea competențelor. Dar, în pofida acestor eforturi, persistă dificultăți în ceea ce privește reducerea părăsirii timpurii a școlii, întărirea competențelor de bază și a competențelor digitale de bază, creșterea eficienței educației și formării profesionale și alinierea rezultatelor educației la nevoile de pe piața muncii”. Așa este evaluată reforma educațională din România, susținută cu fonduri PNRR, în rapoartele și recomandările de țară ce însoțesc pachetul de primăvară al Semestrului European, documente publicate astăzi, 3 iunie, de Comisia Europeană.
- Semestrul de primăvară 2026, publicat de Comisia Europeană miercuri, reprezintă o „foaie de parcurs” pentru întărirea rezilienței economice și coeziunii sociale și este însoțit de rapoarte de țară privind reformele economice și sociale din statele membre, precum și de recomandări pentru fiecare dintre acestea.
Raportul de țară pentru România trece în revistă, între altele, și situația din educație și cercetare și arată că România se află pe ultimele locuri în UE la principalii indicatori în domeniu. Același document notează faptul că măsurile de austeritate introduse de guvernul Bolojan în 2025 au afectat negativ condițiile de muncă ale profesorilor, în pofida creșterilor salariale din 2023-2024, după cum Edupedu.ro a semnalat aici.
În ceea ce privește documentul cu Recomandări ale Comisiei Europene pentru România, în domeniul educației acesta notează, cu privire la educație:
- „Tinerii se confruntă cu greutăți în a se angaja, în condițiile în care rata șomajului în rândul tinerilor este printre cele mai mari din UE, iar rata tinerilor care nici nu muncesc, nici sunt încadrați în educație și formare (NEET) este semnificativ mai mare decât media UE (19,4% față de UE – 11,1%). (…)”
- „Este important să fie abordate provocările legate de eficiența măsurilor de activare, de participarea limitată a copiilor sub 3 ani în programele de îngrijire și educație timpurie, (11,4%, față de 39,2% în UE), mai ales în zonele rurale (…)”.
Același document cu Recomandări scoate în evidență lipsa de progres în cazul unor indicatori-cheie din educație și formare, la care România stă pe ultimul sau pe ultimele locuri în UE:
- „Ponderea tinerilor care au părăsit timpuriu educația și formarea rămâne semnificativ de ridicată în comparație cu un declin constant la nivel UE și este chiar mai ridicată în zonele rurale (23,7% față de 4,6% în orașe), în orașele mici și suburbii, precum și în rândul romilor și al persoanelor cu dizabilități.
- Competențele de bază reduse în rândul tinerilor români afectează competitivitatea și dezvoltarea capitalului uman, în condițiile în care peste 40% dintre tinerii de 15 ani nu au competențe minime la matematică, citire și științe (față de o medie UE sub 30%), ceea ce arată probleme sistemice în calitatea predării, elevii din rural având rezultate mult mai mici decât cei din urban.
- În plus, participarea scăzută a adulților la învățare limitează dezvoltarea competențelor și avansul în carieră.
- Abordarea acestor probleme ar contribui și la îmbunătățirea calității locurilor de muncă. Deficitul major de competențe digitale de bază ridică riscuri pentru dezvoltarea economică și incluziunea socială.
- Doar 7,2% dintre participanții la programe de educație și formare profesională/vocațională (VET) în perioada recentă au trecut prin formare la locul de muncă în timpul programului de formare (față de o medie UE de 65,2%). În plus, lipsa alinierii între competențele forței de muncă și nevoile angajatorilor, inclusiv un deficit persistent de absolvenți în domenii STEM, duce la un deficit al competențelor mai ales în sectoare relevante pentru tranziția verde și reprezintă o constrângere-cheie pentru afaceri.”
Potrivit documentului citat, pentru a a răspunde acestor probleme „România ar avea de câștigat din închiderea acestor decalaje educaționale și din folosirea optimă a datelor disponibile privind nevoile și dezvoltarea de competențe”.
Totodată, setul de recomandări pentru România face trimitere și la situația din cercetare: „Atât cheltuielile publice, cât și cele private în cercetare și inovare sunt printre cele mai reduse din UE și este nevoie de întărirea carierei în cercetare și în cooperarea dintre mediul academic și cel de afaceri (asigurând transferuri tehnologice).
Recomandările Comisiei: în ce zone ale educației și cercetării România trebuie să ia măsuri în 2026-2027
În document, Comisia Europeană propune un set de recomandări pentru măsurile pe care România să le ia în 2026-2027, pe care le pune în contextul nevoii de absorbție ridicată în programele PNRR. În cazul educației și cercetării menționând:
- „Să susțină competitivitatea și să reducă disparitățile teritoriale prin promovarea investiției private, inclusiv în cercetare și inovare, și să asigure investiții publice sigure în cercetare și dezvoltare, pe termen lung (…)”
- „Să întărească participarea grupurilor sub-reprezentate la piața muncii, prin îmbunătățirea eficienței politicilor active privind piața muncii, accesibilitatea locurilor de muncă și participarea la educația și îngrijirea timpurie. Să abordeze problema deficitului de competențe prin reducerea părăsirii timpurii a școlii, întărirea competențelor de bază și a competențelor relevante pentru piața muncii, inclusiv prin învățarea continuă a adulților, întărirea eficienței învățământului profesional și folosirea optimă a informațiilor privind competențele în politicile privind educația și competențele, mai ales în zonele rurale”
- „Să reducă sărăcia și riscurile de excluziune socială prin (…) atenție sporită pentru servicii primare și preventive în sănătate, programe de îngrijire pe termen lung, servicii sociale, educaționale și de angajare, în special pentru grupurile dezavantajate, păstrând în același timp sustenabilitatea fiscală”.
Recomandările formulate de Comisia Europeană pentru România, în cadrul Semestrului European:
Photo 273425283 © Yuri Arcurs | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.