Predarea Limbii române la elevii minoritari este falimentară, așa cum este realizată în prezent, a declarat Csaba Asztalos pentru Edupedu.ro. Președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării a afirmat că nu este de acord cu scoaterea examenului de limbă română pentru elevii maghiari, cum a propus Partidul Popular Maghiar. “Eu nu sunt de acord cu această propunere. Consider, însă, că actualul sistem de predare a Limbii și literaturii române la elevii cu limbă maternă minoritară trebuie să sufere modificări radicale, prin care să se urmărească însușirea competitivă a limbii oficiale a statului de către acești elevi”, a declarat pentru Edupedu.ro șeful CNCD.
- Partidul Popular Maghiar a anunțat joi că inițiază un proiect de modificare a legii educației, astfel încât să nu mai fie obligatoriu examenul de limbă română pentru elevii maghiari.
- PPM susține că elevii care aparțin minorităților naționale sunt discriminați, prin obligația de a susține un examen suplimentar în comparație cu elevii români, transmite Szekelyhon.ro. Examenul suplimentar la care se referă PPM este proba de limba română pe care elevii trebuie să o susțină, pe lângă proba de limbă maternă, la Evaluarea de la finalul clasei a VI-a, la Evaluare Națională de la clasa a VIII-a și la Bacalaureat. Detalii aici
Contactat de Edupedu.ro, Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), a declarat că nu este de acord cu eliminarea examenului de limbă română pentru elevii maghiari. Oficialul a avertizat, însă, că “actualul sistem este unul falimentar, care are efecte discriminatorii asupra elevilor care aparțin minorităților naționale pentru că nu le oferă instrumentele necesare pentru a-și însuși limba oficială a statului la un nivel competitiv, ceea ce conduce la dezavantaje pe piața muncii, respectiv la accesul la o educație superioară“.
“Examenele, inclusiv cele de Bacalaureat, trebuie menținute, dar curricula de examen trebuie adaptată curriculei și realităților elevului minoritar. În prezent, copilul din minoritate dă același examen de limbă română ca elevii pentru care româna este limba nativă“, a afirmat pentru Edupedu.ro președintele CNCD.
“Cred că o politică publică ar trebui să susțină bugetat programe de schimburi de elevi, astfel încât copilul maghiar să se poată deplasa într-o școală dintr-o zonă în care se vorbește româna și unde să aibă posibilitatea să exerseze limba română. Deci clase maghiare din Secuime merg o săptămână în Craiova sau în Oltenia, iar elevii de acolo merg în Harghita. Dar ar trebui să existe un program de schimb de clase bugetat, pentru ca să se creeze acele condiții care să îi permită minoritarului să își exerseze limba română cât mai des. Să existe tabere de limbă română, proiecte pe zona de bibliotecă, care să asigure și cărți din literatura universală modernă, actuală, în limba română, de exemplu Harry Potter în limba română. E nevoie de cărți care să corespundă interesului copilului român din vremurile noastre, care e atras mult mai mult de Harry Potter, decât de Moara cu noroc“, a declarat Csaba Asztalos pentru Edupedu.ro.
Oficialul a atras atenția că “trebuie să se schimbe optica predării limbii române către minoritar, astfel încât copilul să nu se sperie de limba majorității; limba română să nu fie pentru elevul maghiar un coșmar și o sperietoare“.
Elevul minoritar “se simte vulnerabil, îi este frică de examenul de limba română și această stare generează o stare de repulsie față de majoritar și o tensiune la nivelul copilului maghiar. Statistic, se vede că rezultatele sunt mult mai slabe la clasele cu predare în limba maghiară, ceea ce conduce la o anumita izolare a copiilor maghiari față de români și viceversa. Avem de-a face și cu frustrare, mai departe la integrarea elevului în societate, dar și cu o serie de complexe de inferioritate și inegalități, pentru că nu se asigură toate condițiile de însușire limbii române. Ceea ce nu înseamnă că nu există și o responsabilitate a comunității maghiare care să transmită că e importantă însușirea limbii române, și o responsabilitate a școlii, și a familiei, dar există acest sistem care este falimentar“, a declarat Csaba Asztalos pentru Edupedu.ro.
Șeful Consiliului pentru Combaterea Discriminării susține că foarte mulți etnici maghiari “pierd în evoluția în carieră, pentru că nu vorbesc limba română. Există cercetări care arată că inclusiv pe piața muncii minoritarul care nu vorbește competitiv limba română pierde, are venituri mai mici. E o necesitate ca minoritarul să vorbească limba română, dar pentru asta trebuie schimbat modul de predare, printr-o politică publică coerentă, care să asigure dreptul de a învăța limba oficială a statului și pentru minoritarul maghiar, astfel încât să evităm aceste dispute istorice între limba maghiară și limba română“.
“Această politică publică ar trebui să pornească de la realitatea că elevii aparținând minorităților naționale abordează limba oficială a statului de pe altă poziție decât limba nativă; ca atare, trebuie adaptată curricula pe întreg procesul de învățământ, nu doar până în clasa a VIII-a“, a afirmat Asztalos.
În ceea ce privește inițiativa legislativă a Partidului Popular Maghiar de eliminare a examenelor de limbă română la elevii maghiari, Csaba Asztalos a declarat pentru Edupedu.ro că “ar fi contraproductivă o astfel de măsură. Astfel de inițiative nasc reacții negative din partea majorității, hrănesc stereotipuri și prejudecăți ale majorității față de minoritatea maghiară“.
PPM a anunțat că vrea să modifice și Ordonanța ce reglementează funcționarea CNCD, pentru scurtarea termenelor de soluționare a plângerilor și prin eliminarea unei căi de atac împotriva hotărârilor CNCD. “Este neconstituțional: două cai de atac trebuie să existe la orice act administrativ. Iar la termenul de soluționare a plângerilor, totul depinde de rersursele pe care instituția le are la dispoziție. Dacă statul asigură resursele umane, termenul se reduce. E o problemă reală, lucrăm și încercăm să avem termene cât mai reduse”, a declarat Asztalos.
Acesta a precizat că CNCD are un total de 66 de angajați, aici incluzând toate departamentele, la 800 de plângeri pe an și 3.000 de puncte de vedere depuse la instanță.
Citește și:
-
Eliminarea probei de limbă română de la examene, pentru elevii maghiari – propunere legislativă anunțată de Partidul Popular Maghiar
-
Plângere la CEDO împotriva României, din cauza examenelor de Bacalaureat