Ministrul Educației Daniel David a declarat că a acceptat „sacrificiul de a deveni dintr-un ministrul al reformei, într-unul al austerității de dragul de a salva salariile și bursele până la sfârșitul anului”. Oficialul a făcut precizarea în același interviu acordat la Euronews România, luni, 8 septembrie, când a recunoscut că a avut un moment în care a fost aproape să își dea demisia, în contextul criticilor venite chiar din interiorul coaliției de guvernare.
- „Ar trebui să intru în istorie ca un ministru curajos, care nu a fugit să-i fie bine sau ușor. Care a acceptat sacrificiul de a mă transforma dintr-un ministru al reformei într-unul al austerității, de dragul de a salva salariile și bursele până la sfârșitul anului. Pentru mine cel mai ușor era să plec”, a afirmat acesta.
Oficialul a recunoscut că a existat un moment în care a fost aproape să își depună demisia, atunci când măsuri prevăzute în programul de guvernare și incluse în legea fiscal-bugetară au fost criticate public de unii „colegi”.
„Știam că măsurile sunt complicate și neobișnuite, dar necesare pentru a trece cu bine de evaluările internaționale. Dacă ministrul Educației ar fi dat semne de îndoială, consecințele pentru țară puteau fi grave. În acea perioadă au fost colegi care m-au criticat ca și cum aceste decizii îmi aparțineau personal, nu ca parte a coaliției”, a explicat ministrul.
El a subliniat că ulterior partenerii politici și-au corectat poziția, înțelegând că măsurile de austeritate au fost asumate de întreaga coaliție.
„Eu sunt, în acest moment, un ministru de criză, un ministru de salvare, nu unul al reformei. Am întrebat colegii foarte simplu: am aprobat cu toții în Parlament programul de guvernare, deci este o responsabilitate comună”, a mai declarat acesta.
Reamintim, aproape 20.000 de profesori și angajați din Educație au protestat luni, pe 8 septembrie, în București, prin mitinguri și un marș între Piața Victoriei și Palatul Cotroceni. Una dintre cele două cerințe ale lor a fost demisia sau demiterea ministrului Daniel David.
Redăm declarațiile ministrului Educației:
„Cred că am intrat deja în istorie. Ar trebui să rămân în istorie ca un ministru curajos, care nu a fugit doar ca să-i fie mai bine sau mai ușor. Am acceptat transformarea și sacrificiul de a mă transforma dintr-un ministru al reformei într-unul al austerității, de dragul de a salva salariile și bursele până la sfârșitul anului. Pentru mine cel mai ușor era să plec. Pentru mine ar fi fost cel mai simplu să plec la o săptămână după ce am acceptat al doilea mandat. Era calea cea mai ușoară, pentru că știam ce urmează. Am avut chiar un moment în care am fost pe punctul de a-mi da demisia, lucru pe care nu l-am spus niciodată până acum colegilor mei. Știți când? Atunci când am văzut că măsurile adoptate prin programul de guvernare și incluse într-o lege fiscal-bugetară erau prezentate ca și cum ar fi fost propuse de mine sau de reforma mea. De fapt, ele erau soluții asumate de întreaga coaliție, menite să ne scoată din criză.
Și am acceptat să fiu ministru al austerității, având în spate o coaliție, chiar dacă eu sunt susținut de PNL. Știam că în această coaliție ai o coaliție pro-europeană, în care ai PSD, UDMR, grupul minorități și C.I., și USR-ul, și știam că măsurile sunt atât de complicate și neobișnuite și trebuie să le iei repede și că o să genereze discuții și că nici nu le poți explica. Dacă ministrul Educației dădea semne de îndoială sau crea controverse între 8 iulie, până când a fost evaluarea S&P din iulie și Fitch din august, lucrurile puteau arăta foarte prost pentru evaluarea țării. Și am avut un moment când unii colegi din coaliție – ați văzut și voi în spațiul public – au început brusc să critice, da, să mă critice, să critice măsurile ca și cum ar fi fost propuse de mine, nu de o coaliție, ca și cum n-ar fi în programul de guvernare.
Până acum mi se pare că și-au corectat poziția, pentru că aceasta este poziția corectă. Și ne puteți spune cu ce partid ați avut aceste discuții? Au fost mai mulți oameni din mai multe partide. Adică vă rog să vă uitați în spațiul public. N-are sens să-mi creez animozități. Dacă veți căuta în urmă cu trei-patru săptămâni, veți găsi critici asupra reformei David. Reforma David nefiind reforma David. Repet: reforma David înseamnă QC. Eu sunt un ministru de salvare, în acest moment un ministru de criză. O să vedeți comentariile, dar, repet, oamenii au înțeles, fiindcă i-am întrebat pe oameni. Adică pe politicieni, pe colegii mei. Da, i-am întrebat foarte simplu: am aprobat cu toții în Parlament programul de guvernare.
Am fost delegat să implementez acest program de guvernare. Așa este. Ei bine, dacă îl implementez, de ce sunt criticat sau mi se atribuie lucruri pe care le-am convenit în coaliție?”
Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
- Comasările de școli au avut loc după reguli stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală / Ministrul anunța că circa 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel
- Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent
- Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate
- Norma didactică pentru toți profesorii din România crește de la 1 septembrie 2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, prin Legea 141 din 2025
- Indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici și rămâne plafonată la 347 de lei pe lună
- Directorii de școli rămași pe post după comasări au interdicție să mai ia plata cu ora sau cumul, iar obligația de predare crește până la 40 de ore pe lună pentru toți / Regulile de aplicare trebuie decise până pe 25 august, cu două săptămâni înainte de începerea cursurilor
- Plata cu ora 2025 în învățământ – tariful brut pe ora suplimentară sau vacantă tăiat cu 50% pentru toți profesorii din România / Exemplu de calcul