Implicarea liderilor universitari în politică rămâne o zonă gri în România, afirmă ministrul Educației și Cercetării, Daniel David. Prezent joi, 16 octombrie, la Gala Inovației și Performanței în Învățământul Dual, organizată de Asociația Hands Across România la Consiliul Județean Timiș, David a declarat că rectorii nu ar trebui să dețină funcții de conducere în partide politice, dar că acest subiect a fost ignorat la nivel public și instituțional și că nu ar fi fost o dezbatere pe acest subiect.
„Vedeți și asta este o discuție pe care n-am avut-o explicit, n-am avut-o transparent. Sunt modele și modele. Modelul nostru interbelic era pe ideea că rectorii sunt parte din Parlamentul țării. Sigur că s-au schimbat practicile politice, s-a schimbat rolul rectorilor, ca să spun așa.
Tendința mea este și eu de aceea am rămas un tehnocrat și n-am intrat într-un partid, fiindcă sunt rector suspendat, ca să spun așa, cred că – asta este părerea mea – că rectorul n-ar trebui să fie implicat în partide politice și cu atât mai puțin în conducere a unor partide politice, dar este părerea mea.
Pot să înțeleg că există și modele alternative la fel de puternice, care au ar argumente în spate, dar fiindcă n-am purtat explicit această discuție, mereu avem suspiciuni față de orice model. Și când este și când nu este.
Dar așa cum am spus că discuția încerc să o port cu directorii, într-o manieră deschisă, să ne hotărâm și să știm cu toții pe ce model mergem, așa ar fi trebuit să facem și în problema pe care ați ridicat-o corect”, a declarat Daniel David potrivit Banatul azi.
Evenimentul de la Timișiara a reunit profesori din învățământul preuniversitar și universitar, reprezentanți ai mediului economic și autorități publice, cu scopul de a discuta despre provocările și soluțiile pentru dezvoltarea învățământului dual în România.
Declarațiile lui Daniel David vin în contextul în care actuala legislație din România, Legea 199/2023, permite ca rectorii să fie membri de partid, parlamentari sau să ocupe funcții de conducere în structurile politice, fără a se suspenda din funcțiile universitare.
Inițial, Guvernul a propus, prin Legea învățământului superior (Legea 199/2023), ca liderii universitari să fie incompatibili cu funcțiile politice, însă această prevedere a fost eliminată de Comisia de învățământ din Senat. Propunerile de limitare a mandatelor rectorilor la 4 ani și de incompatibilitate cu funcțiile de conducere în partide au fost respinse în procesul de legiferare, după cum a relatat Edupedu.ro la acel moment.