Daniel David, rector al Universității Babeș Bolyai din Cluj, a transmis un mesaj după anunțul privind moartea lui Liviu Maior, fost ministru al Educației în perioada 1992-1996: „Un membru al mediului academic care a avut curajul să își asume reformarea învățământului într-o perioadă foarte dificilă”, spune Daniel David într-un comunicat de presă semnat de conducerea Universității.
- Ministerul Educației a transmis că: „România îi datorează, în mare măsură, fundația care susține astăzi sistemul de educație”
Fostul ministru al Educației, Daniel David, rector al Universității Babeș Bolyai, a transmis un mesaj după anunțul privind moartea lui Liviu Maior, fost ministru al Educației în perioada post decembristă.
„Moartea profesorului Liviu Maior lasă comunitatea noastră mai săracă și mai tristă. A fost un om și un profesionist de o calitate desăvârșită, un membru al mediului academic care a avut curajul să își asume reformarea învățământului într-o perioadă foarte dificilă și în ciuda criticilor vehemente împotriva unei reforme de fond, fiind unul dintre puținii miniștri ai Educației din România care au reușit să ducă la capăt un întreg mandat la conducerea ministerului. A fost un om dedicat valorilor Universității noastre, un om care a purtat în el spiritul universitar clujean, conducător al mișcării sportive Universitatea Cluj din care UBB e și acum parte. Suntem alături de familia sa și alături de toți cei care l-au cunoscut, admirat și îndrăgit”, spune rectorul UBB, Daniel David.
Într-un comunicat de presă semnat de conducerea Universității, comunitatea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) „deplânge moartea profesorului Liviu Maior, una dintre personalitățile care au îmbogățit nu doar spiritul Universității noastre, ci al întregii vieți culturale și academice din România”.
„Liviu Maior a absolvit cursurile Facultății de Istorie din cadrul UBB, specializându-se în istoria modernă și în mișcarea pentru emanciparea românilor din Transilvania și devenind unul dintre cei mai importanți istorici români.
În anul 1991, profesorul Liviu Maior a reînființat Centrul pentru Studii Transilvane, fiind primul director al acestuia.
Cu o importante carieră politică și diplomatică, Liviu Maior a deținut, în perioada 1992-1996, funcția de Ministru al Educației, fiind ulterior membru al Senatului României (1996 – 2003) și ambasador plenipotențiar al României în Canada (2003 -2005).
Decorat cu Meritul Academic și Premiul Academiei Române în anul 1993, profesorul Liviu Maior a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa al mai multor universități românești, în timp ce meritele sale academice și culturale au fost recunoscute și la nivel internațional prin alegerea, în anul 1994, în funcția de vicepreședinte al Conferinței Mondiale UNESCO, dar și de vicepreședinte al Conferinței Europene a Miniștrilor Educației de la Madrid”, potrivit comunicatului de presă.
Cine a fost Liviu Maior
Liviu Maior (FDSN/PDSR), ca membru al guvernului Văcăroiu între 1992-1996, ea fost ministrul cu cel mai lung mandat la Educație – 4 ani întregi.
El este autorul primei „reforme” a învățământului, materializată în prima lege a învățământului preuniversitar, Legea 84/1995 – la 5 ani de când vechiul sistem comunist de educație ar fi trebuit desființat și la 3 ani de când Maior a preluat portofoliu. Liviu Maior, tatăl lui George Maior (fost șef al SRI în perioada octombrie 2006 – ianuarie 2015), este de formație istoric, de loc din Cluj-Napoca și are în prezent 84 de ani. Liviu Major, cel care a produs prima lege a învățământului, descris într-un editorial Edupedu.ro:
- „Un profesor căruia actualul președinte al Academiei Române, Ioan Aurel Pop, îi închina nu cu mulți ani în urmă un material omagial, dar care reușește performanța de a nu avea niciun CV imediat accesibil online, care să îi prezinte activitatea pre-1989. Un istoric născut în 1940, deci care s-a format academic în anii duri ai comunismului naționalist, a produs acea primă lege a învățământului postcomunist, într-o perioadă în care, în noua orânduire, începea să se apropie de UNESCO, Banca Mondială și Canada.”
Acea lege din 1995 proclama învățământul drept „prioritate națională”. De atunci a rămas structura Bacalaureatului de acum. Pe de altă parte, aceeași lege scurta perioada de învățământ obligatoriu de la 10 ani (clase), cât era în ultimele decenii de comunism, la 8 ani, cât fusese până în 1968. A fost nevoie de încă 8 ani pentru ca învățământul obligatoriu să revină la 10 clase (în mandatul Ecaterinei Andronescu).