“Clasa politică din România a picat bacalaureatul”, spune fostul ministru al Educației Daniel Funeriu. Acesta amintește că “acum fix 12 ani, când copiii care au dat bacul anul ăsta intrau în clasa I”, Comisia Prezidențială pentru Educație condusă de Mircea Miclea a publicat diagnosticul educației din România și soluțiile care s-au transformat în legea educației din 2011. Ce s-a întâmplat de atunci?
Fostul ministru democrat-liberal al Educației a făcut, pe pagina sa de Facebook, cronologia legii educației din 2011 și a relatat momente de culise din timpul transformării proiectului în lege. “Azi poza arată aşa: (…) PSD merge pe mâna unor nebuni şi/sau mafioți care parazitează sistemul mână în mână cu sindicatele care încasează anual 20 de milioane de euro direct de pe statul de plată al profesorilor. Nimeni nu controlează ce fac cu acești bani liderii sindicali“, scrie Daniel Funeriu, care înainte de a fi ministru a ocupat poziția de vicepreședinte al Comisiei prezidențiale pe educație conduse de Mircea Miclea.
Amintim că Daniel Funeriu a oprit în 2012 practica Ministerului Educației de a reține automat din salariile profesorilor cotizațiile sindicale, prin statele de plata. Doar câteva luni mai târziu, Funeriu a fost urmat la șefia Ministerului de fostul sindicalist Liviu Pop, care a decis reținerea din nou a cotizațiilor sindicale pe statele de plata ale profesorilor.
Analiza integrală semnată de Daniel Funeriu cu privire la sistemul de educație din România și cum a ajuns la starea din prezent, publicată pe pagina sa de Facebook:
“Clasa politică din România a picat bacalaureatul. Acum fix 12 ani, când copiii care au dat bacul anul ăsta intrau în clasa I, Comisia Prezidențială pentru Educație şi Cercetare (Comisia Miclea, al cărei VP am fost împreună cu Daniel David) a publicat diagnosticul educației din România și pașii înspre însănătoşire.
Iată ce s-a întâmplat după:
Rapid, Cristian Adomniței a prezentat public un proiect de lege perfectibil, dar bunicel. Era un pas înainte. Tăriceanu nu l-a lăsat să îl trimită în Parlament pentru că nu se înțelesese cu UDMR.
S-a semnat Pactul Naţional pentru Educație, iar în octombrie 2008, înainte de alegeri, vipera plângăcioasă a venit în Parlament cu celebrul +50% la salariu, pe care tot ea nu l-a aplicat în decembrie 2008 când a ajuns ministru. Tot ca ministru şi tot ea a desființat în 2009 învățământul profesional.
În aprilie 2010, la 4 luni de la preluarea mandatului, am trimis în Parlament Legea educației naționale care operaționaliza toate măsurile de tip “expert” din raportul Comisiei Miclea.
După lupte uriaşe cu mafia viperei plângăcioase din Camera Deputaților (reprezentată de ultra-toxica familie Dumitrescu (soțul preşedintele comisiei de educație, soția rectoriță la Cantemir)) am reuşit să trec o variantă bunicică în Camera Deputaților. Ăsta a fost momentul în care vipera plângăcioasă şi-a dat arama pe faţă: “De ce să se numească Legea Funeriu? Eu merit să am legea mea, blestem ziua în care v-ați născut, vă doresc să vă moară copiii” urla prin Parlament.
Legea a fost blocată la Senat, unde nu aveam majoritate în Comisie. Discutasem cu dl Nicolae Robu (actual primar în Timişoara) să susțină. În ciuda promisiunii sale, a fost total sub papucul viperei plângăcioase, căreia i s-a aliat şi un PDL-ist de frunte, Hărdău, în celebra scenă a frăției mediocrității când au aplaudat împreună o decizie a CCR.
În octombrie 2010 ne-am angajat răspunderea pe Legea educației (Legea 1), cunoscută apoi sub numele de Legea Miclea-Funeriu.
Am aplicat Legea la literă un an de zile fără nicio modificare. Nu a existat nicio dezarticulare funcțională, iar lucrurile începeau să intre pe un făgaş bun. Vipera plângăcioasă şi sindicaliştii care îşi pierdeau privilegiile ilegitime se zvârcoleau, dar eu şi echipa mea mergeam înainte ca tancul.
În acel an s-au întâmplat următoarele:
- cruciada anti-plagiat
- bacul corect
- clasa pregătitoare
- Şcoala Altfel
- After school
- clasificarea universităților
- granturi de cercetare pe bune, jurizate internațional
- comisii CNATDCU excepționale, cu mulți români din universități străine
- recunoaşterea automată a diplomelor obținute la universități bune
- modernizarea doctoratelor
- finanțarea performanței în universități
- alegerea democratică a rectorilor
- am finalizat proiectul şi alocarea banilor pentru Laserul de la Măgurele
- începuserăm modernizarea curriculară
- proceduri transparente de selecție în universități
- finanțare transparentă în şcoli (aţi mai auzit de şcoli care nu îşi pot plăti utilitățile din 2012 încoace?)
- Singura perioadă în care România a crescut la testele PISA, având cea mai mare creştere din UE.
- făcuserăm Registrul Managerilor din Educație, o listă a celor mai buni manageri care urmau să fie eligibili la ocuparea prin concurs a posturilor de director.
- am introdus învățământul profesional dual, pe model german, în care practica e la firme.
După plecarea mea (februarie 2012) şi a efemerului Guvern Ungureanu, totul a fost distrus de trinomul Ponta-vipera plângăcioasă-sindicate. S-au dat 64 de legi sau OUG-uri care au transformat o lege-simfonie, lăudată de Comisia Europeană (nu cred că mai are România una), într-o manea. În forma sa actuală Legea slujeşte interesele ilegitime ale mafiei educaționale păstorită de psd şi sindicate.
Azi poza arată aşa:
- preşedintele Iohannis a propus un document (România Educată) care are obiective pentru 2030, valide în covârşitoarea lor majoritate. Aceste obiective, neoperaționalizate încă, pentru 2030 ar fi putut lesne să fie realitate în 2020 dacă se aplica la literă Legea 1.
- PSD merge pe mâna unor nebuni şi/sau mafioți care parazitează sistemul mână în mână cu sindicatele care încasează anual 20 de milioane de euro direct de pe statul de plată al profesorilor. Nimeni nu controlează ce fac cu aceşti bani liderii sindicali. Vă spun eu: îi bagă în burdihanele lor.
- Opoziția oscilează între nişte propuneri tembelo-mesianice ale unor răzgâiați ai democrației, aflați pe un val de simpatie populară şi o lingură de lemn plină cu măsuri populiste dar fără nerv.
- Elevii care o duc tot atât de rău ca acum 12 ani şi părinți care înghit pe nemestecate (nu au cum să aibă competențe în a discerne grâul de neghină) falsele soluții la falsele probleme care le sunt livrate.
O sumedenie de onguri, coaliții sau mai ştiu eu ce, majoritatea maşini de tocat bani sau vectori politici pentru tot felul de veleitari cu antene politice. Mai sunt şi onguri care fac treabă adevărată, pe teren, dar care din păcate nu sunt suficient promovate.
Noh, cam aşa arată poza dezastrului, aveți aici nominalizați responsabilii cu acest dezastru, dar şi cei, puțini, care chiar au făcut ceva. Concluzia e simplă: dacă votezi oameni deştepți se fac lucruri deştepte. Dacă votezi mafioți şi proşti se fac prostii şi mafioşenii. Iar copiii voştri rămân prost educați“.