De ce dăm teme pentru acasă și cât de multe teme sunt prea multe – analiză

În spațiul public din România se dezbate în mod recurent problema rolului pe care îl joacă temele pentru acasă. Ca în orice dezbatere care are loc și în alte sisteme educaționale performante din lume, există argumente pro și contra. Însă spre deosebire de alte sisteme educaționale, dezbaterile din România se rezumă de cele mai multe ori la opinii personale, și se bazează prea puțin pe dovezi științifice. De aceea, se pare că este oportună o nouă analiză a rolului temelor pentru acasă prin prisma cercetărilor efectuate pe acest subiect, răspunzând la câteva întrebări ridicate frecvent în spațiul public. 

• Contribuie temele pentru acasă la creșterea performanței elevilor? 

Temele pot să contribuie la creșterea performanței scolare, dar nu întotdeauna, iar efectul lor poate varia de la foarte mare la nesemnificativ, așa cum au arătat studiile noastre experimentale publicate sau în curs de publicare. Aici cuvantul cheie este pot (adică uneori au efecte pozitive, dar nu tot timpul). În cele două studii experimentale pe care le-am desfășurat, am văzut că oportunitățile de exersare oferite de temele pentru acasă au contribuit semnificativ la creșterea performanței elevilor de clasa a II-a (editarea unui text prin identificarea punctuației și învățarea regulilor gramaticale) și de clasa a III-a (cunoștințele generale și vocabular, rotunjirea numerelor și operații cu termeni necunoscuți). Dar în același timp, temele pentru acasă nu au îmbunătățit o serie de alte competențe pe care am presupus că le vor îmbunătăți (citirea și înțelegerea textului citit, fluența scrierii, combinarea propozițiilor, fluența înmulțirii și împărțirii).

Foarte important este să înțelegem că efectul pe care noi l-am observat într-unul dintre aceste experimente nu a fost linear (cu cât creștem mai mult volumul temelor, cu atât mai mult crește performanața elevilor). Dimpotrivă, performanța elevilor a ajuns la un platou după ce au efectuat un volum mediu de exerciții. Mai precis, creșterea performanței școlare ale grupei de elevi care a avut un volum mare de teme nu a fost diferită de creșterea performanței școlare a elevilor care a avut un volum moderat de teme. 

Rezultatele nostre arată că un volum moderat de teme pentru acasă poate duce la creșterea performanței (și că temele pot avea un rol important). Însă în același timp trebuie să nu supraestimăm efectul temelor, pentru că de multe ori acestea nu au o contribuție semnificativă asupra performanței școlare ale elevilor. În cazul acesta, unii și-ar pune următoarea întrebare:

• De ce are rost sa dăm teme dacă nu cresc întotdeauna performanța școlară a elevilor? 

Scopul temelor pentru acasă nu este doar de a creste performanța școlară a elevilor. Ele contribuie la formarea competențelor de munca independentă, al mangementul timpului sau la dezvoltarea responsabilității. Daca vrem să creștem viitori adulți care să înțeleagă că pentru a primi un salar trebuie sa muncească, să rezolve o sarcină într-un interval de timp bine stabilit și să o facă fără să fie în permanență ajutați de alții, acest lucru îl putem dezvolta încă din școală, prin alocarea unor sarcini de muncă independentă în afara clasei. În plus, tema pentru acasă are un rol esențial în calitate de canal de comunicare dintre școală (profesor) și părinți. Un părinte responsabil va verifica dacă copiii săi și-au făcut tema sau va avea o discuție cu aceștia legate de conținutul temelor. Iar când părintele vede că fiul sau fiica sa întâmpină dificultăți cu efectuarea unor teme, atunci va înțelege mai bine natura nevoilor educaționale ale copilului său și va ști dacă acesta are nevoie de sprijin suplimentar. Cu alte cuvinte, temele pot avea efecte benefice dincolo de efectele sale asupra performanței elevilor la o anumită materie. Dar din nou, cuvântul cheie este pot, și pentru ca această afirmație să fie interpretată corect, trebuie să înțelegem și faptul că uneori temele pot avea efecte negative asupra elevilor și asupra familiilor acestora. 

• Ce efecte negative pot avea temele asupra elevilor? 

Există mai multe studii care au documentat o serie de efecte negative ale temelor pentru acasă asupra elevilor și asupra familiilor acestora. De exemplu, un studiu care a inclus un eșantion de peste 4000 de elevi de liceu și care au declarat că petrec în medie aproximativ 3 ore zilnic efectuând teme pentru acasă au raportat diminuarea stării de bine și sănătății mintale (ex. epuizare, stres, diminuarea calității somnului), limitarea oportunităților de socializare cu persoane care pot promova starea de bine (ex. familie, prieteni), sau a oportunităților de dezvoltare personală (ex. implicarea în activități care se încadrează în categoria de hobby). Temele pentru acasă au în special efecte negative atunci când elevii le percep ca fiind foarte dificile sau de o calitate redusă. Iar efectele negative ale temelor pentru acasă excesive au fost consemnate nu doar asupra elevilor dar și asupra familiei lor. Aceste efecte sunt mai puternice când părinții nu se simt suficient de confortabil să-i ajute pe copiii lor cu temele pentru acasă. În aceste cazuri, anxietatea părinților legată de materia la care este dată tema pentru acasă a fost asociată cu niveluri ridicate de anxietate ale elevilor și a prezis longitudinal performanțe școlare scăzute ale acestora. În plus, un studiu care a inclus peste 7.000 de elevi adolescenți a arătat că timpul optim alocat temei pentru acasă a fost de aproximativ o oră, iar când elevii au petrecut mai mult de o oră și jumătate efectuând temele pentru acasă, acest lucru a fost asociat cu o performanță școlară mai scăzută. Evident acest studiu correlational nu explică dacă timpul crescut alocat temei a fost cel care a cauzat performanța școlară redusă sau alți factori ar fi cauzat fenomenul observat, cum ar fi faptul că poate că elevii care au petrecut timp mai mult s-au descurcat mai greu la școală (de aceea pentru stabilirea unei relații de cauzalitate, e nevoie stringentă de studii experimentale, ca și cele pe care le-am desfășurat noi). 

În concluzie, dacă un volum moderat de teme poate avea efect benefic asupra elevilor, există un risc real ca prea multe teme să aibă efecte negative. În cazul acesta, întrebarea firească este:

• Cât de multe teme sunt prea multe? 

Este normală tendința oamenilor să caute răspunsuri simple la probleme complexe, însă de multe ori aceste așteptări sunt utopice, mai ales când vine vorba de timpul optim pe care elevii trebuie să îl petreacă efectuând teme pentru acasă. Nu avem cum să oferim un răspuns simplu la această întrebare, pentru că timpul petrecut efectuând temele pentru acasă variază în funcție de elev, de materie și de conținutul materiei care trebuie exersat independent. 

Într-unul din experimentele pe care le-am efectuat și la care au participat elevi de clasa a 2-a, timpul mediu de rezolvare a temelor pentru acasă a variat între 9 și 84 de minute. Cu alte cuvinte, când li s-a dat aceeași temă pentru acasă, unii elevi au rezolvat-o în aproximativ 10 minute în timp ce alții au avut nevoie de mai mult de o oră. În al doilea experiment pe care l-am efectuat, timpul mediu de care au avut nevoie elevii de clasa a 3-a pentru efectuarea temelor pentru acasă la română a variat între 6 și 81 de minute iar timpul mediu necesar efectuării temelor de matematică a variat între 4 și 44 de minute. Din nou, cantitatea temelor a fost identică, însă timpul necesar de rezolvare a variat foarte mult de la un copil la altul. Este important de precizat aici că ambele grupe de elevi au avut de rezolvat zilnic câte o fișă (față-spate). Deci, timpul petrecut de elevi efectuând temele pentru acasă variază considerabil atât de la un elev la altul, cât și de la o materie la alta.      

Apoi, timpul necesar efectuării temei pentru acasă variază și în funcție de măsura în care profesorul și-a făcut treaba la clasă în mod responsabil și eficient (o lecție predată bine va avea nevoie de mai puțin timp pentru consolidare) și de măsura în care tema alocată a fost gândită bine (dacă acoperă strict ce s-a predat la clasă, și nu le cere elevilor să resolve niște sarcini noi, care presupun studiu individual).

Cu toate acestea, trebuie să înțelegem că timpul necesar rezolvării temelor pentru acasă nu este cel mai bun indicator al efectului temei asupra performanțelor elevilor. De exemplu, un studiu recent a arătat că angajamentul în sarcină al elevilor care și-au făcut tema pentru acasă a fost un predictor mai bun al performanței lor școlare decât timpul petrecut de aceștia efectuând tema. Iar un alt studiu a arătat că efortul pe care elevii îl depun efectuând tema pentru acasă a fost un predictor mai bun al performanței școlare decât timpul petrecut efectuând tema. 

Dacă totuși trebuie să forțăm o estimare a timpului optim alocat temei pentru acasă, se pare că regula de 10 minute pe nivel de clasă reprezintă un indicator bun care merită luat ca și reper. Această regulă promovată în SUA nu a fost testată empiric, însă a fost parțial validată de unul dintre studiile noastre. Conform acestei reguli, timpul petrecut pentru efectuarea tuturor temelor pentru acasă de către elevii de clasa 1 ar trebui să fie de aproximativ 10 minute, elevii de clasa a 4-a ar trebui să petreacă 40 de minute iar elevii de clasa a 12 ar trebui să petreacă 120 de minute efectuând temele pentru acasă. Însă această regulă trebuie aplicată cu precauție (și cu o oarecare flexibilitate), ținând cont de timpul de care are nevoie un elev mediu din clasă (nu elevii cei mai buni). Flexibilitatea aplicării acestei reguli presupune că de obicei elevii de clasa a 4-a vor avea nevoie de 40 de minute pentru rezolvarea temelor zilnice însă în unele zile vor avea nevoie de 60 de minute. Însă abordarea cu flexibilitate a acestei reguli nu trebuie interpretată că e OK pentru elevii de clasa a 4-a să petreacă 2 ore (sau chiar mai mult) efectuând temele pentru acasă. Această regulă sugerează că timpul necesar efectuării temei pentru acasă nu ar trebui să depășească o oră în învățământul primar și nu ar trebui să depășească 2 ore în liceu – adică exact cum este precizat în Ordinul de ministru 5.893/2016 dat de ministrul educației de atunci, d-l Mircea Dumitru.

• Ce facem când elevii nu pot fi ajutați de părinți să își facă temele pentru acasă?

Tema pentru acasă este a elevilor, nu a părinților. Așa cum am precizat mai sus, este foarte important ca părinții să fie implicați în viața școlară a copiilor lor (inclusiv prin a înțelege ce învață nou elevii la școală), însă rolul temei pentru acasă este de a-l ajuta pe elev să exerseze independent ce a învățat la școală. Dacă elevii au nevoie constant de un adult (profesor, părinte, meditator) pentru a rezolva sarcinile primite ca și temă pentru acasă,  de cele mai multe ori problema ține de profesor, nu de elev. Evident există excepții de la această regulă, pentru că în fiecare clasă vor exista câțiva elevi care se vor descurca mai greu decât media clasei – iar acești elevi vor avea nevoie de activități remediale. Însă dacă dintr-o clasă de 25 de elevi există 10-20 de elevi care au nevoie de sprijin în efectuarea temei pentru acasă, atunci fie profesorul nu a predat suficient de bine lecția, fie profesorul nu a știut cum să selecteze sarcini potrivite pentru elevi allocate ca și team pentru acasă (deci dovedește lacune în domeniul proiectării didactice).

În mod natural, așa cum reiese din dezbaterile de până acum pe această temă, cele scrise mai sus îi vor determina pe unii să își exprime dezacordul față de unele idei vehiculate, exprimându-și opiniile personale. De exemplu, unii vor insista fără să prezinte dovezi pe ideea următoare: Cu cât elevii au mai multe teme pentru acasă, cu atât e mai bine pentru ei. Alții vor argumenta fără dovezi (adică își vor exprima opiniile personale) că elevii trebuie să muncească foarte mult încă din clasele primare pentru a avea succes în viață, fără să prezinte dovezi prin studii longitudinale care să susțină această idee. Sau fără să considere riscul că dacă elevii din România petrec câte 2-3 ore zilnic efectuând temele pentru acasă în clasele primare, vor ajunge să fie demotivați sau chiar să urască ideea de a învăța pe tot parcursul vieții (un domeniu la care s-a dovedit că România este deficitară, cu o rată de participare mai mică de jumătatea mediei țărilor din Uniunea Europeană). Alții vor avea opinii radicale prin care interpretează ideea unui volum moderat de teme pentru acasă ca un exemplu de capitulare a învățământului românesc, din nou, fără să prezinte dovezi că un volum mare de teme este superior unui volum mediu de teme pentru acasă. 

Exprimarea liberă de opinii personale pe o anumite temă face parte din privilegiul celor care trăiesc într-o democrație. Însă într-o societate democratică bine educată se înțelege că valoarea opiniilor crește atunci când acestea sunt însoțite de dovezi. Chiar dacă nu toate opiniile pot fi formulate pe bază de dovezi, e important când contribuim la o asemenea dezbatere să facem o diferență clară între opinii și fapte dovedite științific. De aceea dezbaterile pe tema utilității temei pentru acasă ar trebui să includă întrebarea: Ce dovezi pot să prezint care să îmi susțină opinia? 

_____________

Despre autori: