De ce mai avem nevoie de cărți? 10 autori de la editura Universității din București răspund întrebării într-o campanie de Ziua Cărții și a Drepturilor de autor

Foto: © Nataliia Shcherbyna - Dreamstime.com

Zece autori de carte care au publicat la Editura Universității din București (EUB-PUB) au răspuns la întrebările ”Mai avem nevoie de carte? De ce?”, lansate pe Facebook de editură cu ocazia Zilei Cărții și a Dreptului de Autor, stabilită pe 23 aprilie la nivel internațional. ”O zi în care nu am atins (cu privirea) măcar o carte este o zi pierdută”, spune, în răspunsul ei, Adina Dragomirescu, directoarea Institutului de Lingvistică al Academiei Române.

Printre cei care au scris despre importanța cărților se numără mai multe cadre universitare de la Facultatea de Litere, Facultatea de Filosofie și Facultatea de Istorie ale UB, un profesor universitar biolog și un fost olimpic la lingvistică.

Adina Dragomirescu, autoarea cărții „Ergativitatea. Tipologie, sintaxă, semantică”, directoarea Institutului de Lingvistică ”Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, spune că ”sigur că mai avem nevoie de cărți. Ne trebuie cărți pentru copii (cu povești și activități), cărți de călătorie, cărți de bucate, cărți de literatură, cărți de specialitate, dicționare, enciclopedii. Ne trebuie cărți de citit la masa de lucru și cărți de luat la plajă. Ne trebuie cărți pe hârtie și cărți în format electronic, uneori și cărți audio”.

Și continuă: ”Ne trebuie cărți vechi și cărți noi. Ne trebuie cărți care ne plac și cărți care nu ne plac (ca să știm de ce ne plac cele care ne plac). Nu avem nevoie mereu de toate, dar în fiecare zi din viață folosim măcar o carte. Și, desigur, o zi în care nu am atins (cu privirea) măcar o carte este o zi pierdută”, spune Dragomirescu, care este și conferențiar la Facultatea de Litere a Universității din București.

Robert Coravu, autor al cărții „Evaluarea informațiilor din mediul online: Nu crede și cercetează” și profesor la Litere, scrie că ”La fel ca acum, vor exista tot timpul oameni care au nevoie de cărți, după cum alți semeni de-ai noștri vor putea trăi liniștiți fără ele. Dincolo de utilizările individuale, cartea rămâne relevantă ca vehicul al memoriei culturale, ca formă de mărturie peste timp cu privire la visele și coșmarurile, curiozitățile și neputințele, convingerile și nesiguranțele, descoperirile și rătăcirile oamenilor dintr-o anumită epocă”.

Ionuț Geană, cercetător științific la Academia Română, lector la Facultatea de Litere și autor al cărții „Construcții verbale prepoziționale în limba română”, spune în mesajul său că atunci ”când mă gândesc la marile sau, dimpotrivă, banalele idei, gânduri, fapte sau evenimente, știu că au fost dintotdeauna surprinse cel mai bine între paginile unor cărți fie scrise, fie cu desene, schițe sau alte elemente grafice. Fascinația cititului, mirosul unei cărți (vechi și noi deopotrivă), nevoia de a ieși din cotidian (atât în trecut, cât și în viitor – vai, câte lumi noi poate deschide numai beletristica) sau, dimpotrivă, de a te conecta și mai mult la realitate sunt doar câteva dintre motivele pentru care am și avem nevoie de cărți!”.

Simona Drăgan, conferențiar la Facultatea de Litere și editor al seriei „Eurostudii”, a scris că ”salut și urez viață eternă cărții fizice. Să se publice și iar să se publice. A nu se transforma totul în carte digitală, asta e urarea mea de Ziua Cărții. Eu cred că avem nevoie de cărți fizice pentru că suntem oricum evanescent de digitali. Și nu ne trebuie doar o parcurgere rapidă a datelor sau a textelor, ci și o cât mai bună absorbție și reținere a lor. Ne mai trebuie și emoție. Nici emoție nu prea primești la lectura pe repede înainte, cu ochii biciuiți de flash-uri. Iar dacă zici că cititul ăsta ți le-a dat pe toate și nu îți mai trebuie cărți, atunci poate că ești un mucenic în rezistența ta. Sau încă n-ai calculat timpii de scrolare/căutare, zoomare și adnotare pe text electronic, ritmul monoton și adesea, dimpotrivă, prea tărăgănant al lecturilor de calculator.

Care e forța de fixare în timp și spațiu a acestor cărți? Dar apelul vizual și tactil în care-ți îmbracă informația sau emoția? Care e recordul de aducere aminte cu precizie a ce ai citit la pagina X dintr-o carte electronică? (Mă tem că bătrânii cu Alzheimer din viitor n-o să mai știe să ne spună). O carte citită fizic e prelucrată și stocată deopotrivă mental și vizual, pentru unii și tactil-kinestezic. În cele din urmă, cărțile digitale sunt toate la fel, cele fizice – nu. Așa că „La mulți ani!” cărții fizice și să ne lăudăm mai puțin cu digitalul”, a scris Drăgan, potrivit postării de pe Facebook.

Nu știu dacă putem imagina o lume suportabilă fără cărți. Cred tot mai mult că, și înainte de a exista cărțile, în forma de acum sau oricare alta, oamenii așteptau, într-un fel sau altul, inventarea lor. Aceasta pentru că avem nevoie de certitudini, de repere, avem nevoie să ne amintim ce am trăit, senzațiile noastre, urmele pe care le lasă evenimentele subiective și colective. În romanul lui Ray Bradbury din 1953, „Fahrenheit 451”, lectura, cărțile, tot ceea ce ținea de cunoașterea de acest tip era interzis, pedepsit, anihilat. Nu am vrea să (mai) ajungem vreodată la o asemenea realitate”, a răspuns Carmen Chifiriuc, membru corespondent al Academiei Române, coautor al cărții „Imunologia”.

De părere că ”Nu putem exista fără cărți, ele sunt noi, memoria noastră, prezentul și viitorul nostru” este și Simona Corlan Ioan, editor științific al volumului „Voyages Réels, Voyages Imaginaires : Perspectives Interdisciplinaires”. ”Nu îmi pot imagina formarea și educarea ființei umane fără cărți. Este imposibil”, a scris profesoara de la Facultatea de Istorie a Universității din Capitală.

Vlad Neacșu, autor al cărții „Olimpiada de lingvistică. Ghid de pregătire”, fost olimpic la lingvistică stabilit în Hong Kong și implicat în desfășurarea acestei olimpiade în România, susține că ”Pe măsură ce lumea evoluează, cărțile sunt necesare pentru a consemna aceste schimbări, fie că este vorba de progresele științifice, fie de viziunea omului asupra realității”.

Irina Nicula, de la Facultatea de Litere, autoare a cărții „Modalități de exprimare a percepțiilor fizice. Verbele de percepție în limba română” consideră că ”Fără îndoială că avem nevoie de cărți. Avem nevoie de cărți ca o completare la viața de zi cu zi, care nu ne oferă întotdeauna răgaz să (ne) gândim, să analizăm, să visăm. Avem nevoie de cărți pentru adevărul lor, dar și pentru povestea lor. Avem nevoie de cărți pentru a ne închipui, pentru a ne aminti și pentru a anticipa”.

Constantin Vică, Facultatea de Filosofie a UB, coautor al manualului de „Etică şi integritate academică”, scrie că ”Nu mai avem nevoie de cărți, tocmai de aceea suntem liberi să le scriem. Dar acest lucru înseamnă că suntem responsabili să fie în cea mai bună formă posibilă, pentru a oferi o experiență unică cititorilor de azi și mâine. În civilizația algoritmică digitală, cartea poate rezista nu dincolo de viața online, ci asigurându-i un sens integrativ și eliberator. Un pământ ferm al înțelegerii, regăsirii și construcției de sine”.

Și Hartley Miller, traducătoare „Istorisire despre Narcis. Lai din secolul al XII-lea”, apărută în 2022, a răspuns provocării lansate de EUB și a declarat într-un mesaj pe Facebook că ”Sigur că avem nevoie de cărți în zilele noastre. Unii din cei mai buni prieteni ai mei sunt cărțile! Există multe moduri de a obține informații azi, dar a citi o carte e mai mult decât a obține informația. E despre a avea parte de o experiență”.

Foto: © Nataliia ShcherbynaDreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Exit mobile version