Una dintre nevoile urgente ale României, creșterea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, a devenit un obiectiv asumat al noii legi a educației, scriu specialiștii Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, care remarcă într-o analiză pe blogul organizației că o serie de concepte din zona alfabetizării sunt confundate sau folosite fără sens în textul proiectelor aflate în dezbatere. „Pentru ca acest obiectiv să fie atins, este nevoie însă de o înțelegere clară a termenului și de înlăturarea unor confuzii perpetuate atât la nivel oficial, cât și în rândul societății civile și la nivelul percepției publice”, scriu reprezentanții CEAE.
Înțelegerea termenilor „literație” și „alfabetizare funcțională” – o confuzie pe care o găsim parțial și în proiectul noii legi a educației, aflat în dezbatere publică”, scriu aceștia.
Concret, „la articolul 72 alineatul 6 din proiectul legii educației, se prevede că „La finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii susțin evaluări naționale scrise, obligatorii la limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei. Aceste evaluări includ și itemi de literație pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor. Proba de limbă şi comunicare cuprinde, pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă.” ”, scriu cei de la CEAE.
„Cuvântul literație și contextul în care este folosit în proiectul legii educației face să se înțeleagă că alfabetizarea funcțională se referă doar la capacitatea de citire și înțelegere a unui text. Mai grav, restrânge evaluarea alfabetizării funcționale doar la evaluarea competențelor de citire. Or, alfabetizarea funcțională presupune existența de competențe pe toate cele trei paliere”, susține analiza citată. Autorii susțin că „formularea corectă ar fi: „Aceste evaluări includ și itemi pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor”.
Centrul de Evaluare și Analize Educaționale este organizația neguvernamentală care a introdus pe agenda publică din România conceptul de alfabetizare funcțională a elevilor, prin lansarea, în iunie 2016, a raportului ”Scăderea analfabetismului funcțional — o posibilă prioritate strategică”, în care atrăgea pentru prima dată atenția asupra impactului economic pe termen lung provocat de rata crescută a analfabetismului funcțional în România. Lansat de CEAE în prezența consilierului prezidențial pentru Educație și Cercetare, Ligia Deca, raportul arăta, în baza modelului funcțiilor de creștere economică folosit de OECD, cu cât ar putea crește PIB-ul României, dacă analfabetismul funcțional ar dispărea.
În ”The PISA 2018 Assessment and Analytical Framework” (OECD, 2019), apar la p. 14-15 următoarele descrieri detaliate ale celor 3 componente ale alfabetizării funcționale (la ”Definitions of the domains”):
- Literația (Reading literacy) este definită drept capacitatea elevilor de a înțelege, de a utiliza, de a evalua textele, de a reflecta asupra lor și de interacționa cu ele pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa în societate.
- Alfabetizarea matematică este definită drept capacitatea elevilor de a formula, folosi și interpreta matematica într-o varietate de contexte. Include raționamentul matematic și utilizarea conceptelor, procedurilor, faptelor și instrumentelor matematice pentru a descrie, explica și prezice fenomene.
- Alfabetizarea științifică este definită ca abilitatea de a interacționa cu probleme legate de știință și cu ideile științei, ca un cetățean reflexiv. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomenele în mod științific, de a evalua și de a proiecta investigația științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific.” (N.r. Acestea sunt preluate în noua programă de fizică pentru gimnaziu la categoria competențe specifice.)
Ce mai remarcă specialiștii CEAE:
- Am întâlnit adesea în spațiul public folosirea improprie a termenilor „alfabetizare funcțională” și „literație”. Am observat că există două tipuri de erori: fie literația este considerată ca fiind ceva diferit de alfabetizarea funcțională, dar de același nivel de generalitate (iar acest lucru sună la fel de bizar ca atunci când ai spune: „Ar fi bine să fie protejate mamiferele și cabalinele”); fie alfabetizarea funcțională este considerată ca fiind echivalentă cu literația.
- Confuzia „literație” – „alfabetizare funcțională” pare perpetuată în legea educației din raportul România educată. Și acolo se regăsește, în anumite secțiuni, aceeași ambiguitate. Astfel, la pagina 97, unde se vorbește despre evaluarea continuă a nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor și adulților, se menționează între măsuri „includerea itemilor de literație, care vizează alfabetizarea funcțională, în evaluările de la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a;”. Iar la pagina 39 se vorbește despre „dezvoltarea portofoliilor educaționale electronice, care să permită actualizarea și monitorizarea permanentă a parcursului educațional al fiecărui copil, inclusiv din perspectiva alfabetizării funcționale, pentru o mai bună intervenție în activitățile de literație pe durata școlarizării, precum și pentru autoreglarea parcursului acestuia”.
- Aceeași situație este întâlnită și în propunerile trimise de „O voce pentru educație” – o alianță formată din ONG-uri și companii, către Ministerul Educației, propuneri realizate tot pe baza raportului „România educată”. „Pentru elevii din ciclu primar, propunem introducerea itemilor de literație în evaluările de la clasele a II-a și a IV-a. Pentru gimnaziu, având în vedere faptul că problema cea mai mare a lipsei competențelor de alfabetizare funcțională este mai acută, propunem evaluări ale nivelului de alfabetizare funcțională la fiecare trei ani, distincte de evaluările de la clasa a VI-a.” (pag. 56).
- În alt paragraf, la aceeași pagină, se vede și mai clar confuzia. Se vorbește aici despre „recunoașterea dreptului la alfabetizare funcțională și includerea dezvoltării competențelor de literație în toate disciplinele de studiu”. Iar la pagina 18 scrie: „Ca parte a formării continue, se operaționalizează un program național de formare profesională în domeniul literației și alfabetizării funcționale a elevilor (avem în vedere alfabetizarea funcțională la lectură, matematică, științe, dar și literațiile multiple: juridică, socială, financiară, multimedia etc”. Din această formulare ar rezulta că literația este ceva diferit de alfabetizarea funcțională.
Proiectul noii legi a educației prevede înființarea unui program național de formare a cadrelor didactice în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, una dintre nevoile acute ale României. Conform actului normativ, programele de formare inițială ale profesorilor propun a) module dedicate activității didactice în învățământul profesional; b) module dedicate evaluării, respectiv proiectare, realizare, interpretare, utilizare și revizuire, concomitent cu includerea în componenta de practică a competențelor în evaluare; c) un modul care să faciliteze formarea competențelor elevilor aferente disciplinei “Educație pentru viață”; d) un modul pedagogic de alfabetizare funcțională (pag.100).
Totodată, se vorbește despre crearea unei Platforme de alfabetizare funcțională care include teste realizate conform standardelor de alfabetizare funcțională, corelate cu profilul absolventului, pentru clasele de început de ciclu gimnazial și liceal, respectiv pentru clasele a V-a și a IX-a (pag. 61). „Nivelul de alfabetizare funcțională a beneficiarilor primari ai educației este evaluat periodic prin teste online, corespunzător fiecărui nivel și fiecărei clase”, se spune la articolul 89, alineatul 10 din legea educației.
O problemă esențială este însă cum vor fi concepute atât modulul pedagogic de alfabetizare funcțională, cât și standardele de alfabetizare funcțională atât timp cât neclaritățile conceptuale persistă. O lipsă de profesionalism sau viziune la acest capitol poate sabota întregul demers.