Din 2024, elevii din 300-400 de școli vor face parte din Programul „Învățare remedială”, potrivit unui memorandum aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. Este vorba despre operaționalizarea Programului “Învățare remedială” (pilot) pentru perioada 2024 – 2028, fiind a șasea măsură eficientizare a cheltuielilor publice, conform memorandumului. Inspectoratele școlare sunt cele care vor selecta unitățile de învățământ.
Măsura 6: Operaționalizarea Programului “Învățare remedială” (pilot) pentru perioada 2024 – 2028
În justificarea măsurii apare că programul “Învăţare remedială” (pilot) va fi destinat sprijinirii elevilor cu dificultăţi de învăţare sau care înregistrează rămâneri în urmă în învăţare, inclusiv copiii români veniţi din afara graniţelor ţării, în raport cu prevederile curriculare, elevilor cu decalaje în dobândirea competenţelor-cheie prevăzute în lege, celor care se încadrează în risc de abandon şcolar şi/sau părăsire timpurie a şcolii precum și copiilor români veniţi din afara graniţelor ţării.
Este vorba de 300-400 de școli, iar acestea vor fi selectate de inspectoratele școlare, după cum este precizat în document: „Măsura constă în operaționalizarea Programului “Învățare remedială” (pilot) derulat de unitățile de învățământ selectate de inspectoratele școlare să facă parte din program (între 300 și 400 de unități de învățământ).”
„Totodată, se va avea în vedere și formarea cadrelor didactice pentru identificarea situațiilor de risc de abandon școlar, precum și dezvoltarea competențelor digitale necesare carierei didactice prin module dedicate în acest sens.”
- În perioada pandemiei a fost derulat un program de învățare remedială – finanţat prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020, bugetul său fiind de aproximativ 30 de milioane de euro – și a fost controversat, pentru că profesorii și-au primit banii cu întârziere.
- În 2021, Raportul alternativ privind Programul naţional de educaţie remedială a arătat că peste 3.600 de elevi care au participat la orele remediale au terminat anul şcolar în situaţia de corigenţă/repetenţie, potrivit Agerpres.
Potrivit memorandumului, celelalte 5 de eficientizare a cheltuielilor publice sunt următoarele:
Măsura 1: Reorganizarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică cu un număr mic de elevi care nu sunt unice la nivel de unitate administrativ-teritorială – termen de implementare: anul 2027
Potrivit documentului, dacă școlile de stat funcționează cu un număr de elevi sub efectivul minim prevăzut de legislația în vigoare necesar pentru a fi considerate cu personalitate juridică, acestea vor fi supuse procesului de reorganizare prin fuziune prin absorbție sau prin fuziune prin contopire.
Ce prevede Legea Învățământului preuniversitar nr. 198/2023:
Măsura 2: Corelarea anuală a coeficientului 1 aferent costului standard per antepreșcolar/preșcolar/elev cu măsurile legislative în vigoare aferente finanțării de bază pentru învățământul preuniversitar – termen de implementare: anul 2024
„Această măsură conduce la o repartizare justă a fondurilor alocate pe subdiviziunile bugetare realizându-se astfel cheltuirea în totalitate a alocațiilor bugetare pentru necesitățile învățământului și pentru îmbunătățirea indicatorilor specifici privind statistica școlară”, se arată în memorandum.
Referitor la costul standard per elev, prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 se aplică începând din anul școlar 2024-2025 (Articolul 248 (21)).
Măsura 3: Îmbunătățirea gestionării bazei de date din sistemul de educație din România și instruirea personalului responsabil – termen de implementare: anul 2028
În document se arată că această măsură are în vedere „crearea unei bazei de date/platforme cât mai cuprinzătoare și corecte și care să asigure gestionarea informațiilor pentru urmărirea și evaluarea procesului școlar, în principal, dar și pentru fundamentarea măsurilor care conduc la organizarea și funcționarea sistemului național de învățământ.”
Despre SIIIR:
- Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) a fost făcut în 2014 prin fonduri europene. La vremea respectivă, a costat 18 milioane de lei, conform proiecte.pmu.ro.
- Potrivit sursei de mai sus, „grupul ţintă al proiectului este format din beneficiarii sistemului informatic şi din personalul ce va fi implicat în administrarea şi operarea acestuia”, proiectul urmărind formarea a doar 598 de persoane pentru utilizarea lui.
Măsura 4: Elaborarea normelor metodologice pentru realizarea planului de încadrare și a schemei cu personalul administrativ, în vederea angajării personalului didactic auxiliar și nedidactic – termen de implementare: anul 2025
Potrivit sursei citate, „această măsură va conduce la încadrarea unitară a personalului didactic auxiliar și nedidactic în unitățile de învățământ preuniversitar de stat de același tip cu un număr comparabil de antepreșcolari/preșcolari/elevi și la redistribuirea personalului didactic auxiliar și nedidactic între unitățile de învățământ preuniversitar de stat de la nivelul unei unități administrativ-teritoriale.”
Măsura 5: Punerea în aplicare a sistemului centralizat de achiziții publice de produse și servicii, prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, în realizarea achizițiilor publice de produse și servicii ale Ministerului Educației și instituțiilor din subordinea/în coordonarea acestuia – termen de implementare: anul 2028
Foto: © Arne9001 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.