Strategia de adaptare la schimbări climatice pentru municipiul Câmpulung (ADAPT Câmpulung) a fost elaborată cu ajutorul cercetătorilor de la Universitatea București, Facultatea de Geografie, în baza unor studii făcute de specialiștii universității, potrivit unui comunicat de presă. ADAPT Câmpulung este finanțat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Programul RO-Mediu.
- Strategia Națională a României privind schimbările climatice 2013-2020 menționează că autoritățile administrației publice locale şi centrale, mediul de afaceri, organizațiile neguvernamentale, comunitatea științifică şi cetățenii trebuie să coopereze pentru promovarea unei abordări integrate de prevenire a efectelor schimbărilor climatice care afectează orașele și locuitorii.
- În 2013, municipiul Câmpulung a aderat la Convenția Primarilor privind clima și energia, lansată în anul 2008, prin care își asumă voluntar “creșterea eficienței energetice și folosirea surselor de energie regenerabile la nivelul orașelor pe care le gestionează”, potrivit Strategiei de adaptare la schimbări climatice pentru municipiul Câmpulung.
- Aici se poate urmări calitatea aerului din Câmpulung
Studiile realizate de cercetători de la Universitatea București, Facultatea de Geografie, au stat la baza elaborării Strategiei ADAPT Câmpulung.
Rezultatele studiilor au fost completate de contribuțiile reprezentanților instituțiilor relevante din Comitetul de coordonare și grupul de lucru, din cadrul consultărilor organizate în perioada de elaborare.
Primarul municipiului Câmpulung, Elena-Valerica Lasconi, a explicat că: „Înainte de implementarea acestui proiect, schimbările climatice erau un subiect aparent fără legătură cu municipiul Câmpulung. Ploile foarte abundente acompaniate de vânturi foarte violente, temperaturile mai ridicate decât normalul și ninsorile mult mai rare din timpul iernii sunt realități pe care chiar câmpulungenii le percep. Studiile realizate de către experții de la Universitatea din București, Facultatea de Geografie, ne-au ajutat să ne dezvoltăm baza de date necesară pentru administrarea durabilă a orașului, să ne planificăm activități adecvate pentru a răspunde provocărilor societale, dar și să înțelegem că toate investițiile pe care le vom realiza trebuie să țină cont de necesitatea atingerii neutralității climatice și de nevoia reală de a proteja cetățenii și activitățile socio-economice de efectele negative ale evenimentelor climatice în schimbare”.
Potrivit comunicatului de presă al Universității București, ADAPT Câmpulung integrează rezultatele activităților de cercetare realizate în cadrul proiectului de către experții Universității din București prin:
- analiza istorică a impactului fenomenelor meteorologice extreme la nivelul municipiului Câmpulung;
- elaborarea de studii de impact și scenarii climatice pentru Zona Urbană Câmpulung –elaborarea hărților climatice pentru Municipiul Câmpulung și a simulărilor climatice, luând în considerare condiţiile climatice actuale, proiecţiile schimbărilor climatice în perioada 2021-2050, pe baza scenariilor și simulărilor realizate prin metodele Representative Concentration Pathway (RCP) şi Euro-Cordex (în parteneriat cu Administrația Națională de Meteorologie);
- identificarea zonelor cu risc ridicat la schimbările climatice: insule de căldură, analiza capacității de acumulare a căldurii a diferitelor utilizări ale terenurilor, acoperirea terenurilor, activitate realizată în parteneriat cu Administrația Națională de Meteorologie;
- analiza impactului fenomenelor climatice extreme din punct de vedere al apelor pluviale la nivelul municipiului Câmpulung; analiza de ansamblu asupra stării de sănătate a populației și locuirii, inclusiv vulnerabilitate socio-economică – riscuri și vulnerabilități ale populației, grupuri vulnerabile (morbiditate, mortalitate, bolile cu transmitere prin alimente și vectori, calitatea aerului și apei, alergeni, radiații UV, boli mentale, etc, grupuri vulnerabile);
- identificarea principalilor generatori de emisii de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul municipiului Câmpulung;
- identificarea spațiilor naturale și seminaturale cu rol critic de stocare a gazelor cu efect de seră la nivel local și regional – infrastructura verde-albastră;
- analiza GIS a hazardului natural și tehnogen.
“ADAPT Câmpulung își propune și să promoveze măsuri concrete pentru creșterea capacității municipiului de a se adapta la schimbările climatice”, precizează documentul.
“Schimbările climatice afectează majoritatea componentelor mediului natural, producând
totodată efecte tot mai vizibile asupra societății. Orașele se confruntă cu numeroase provocări de mediu, determinate de poluare și manifestările extreme ale vremii (ex. valuri de căldură, precipitații abundente), care de cele mai multe ori produc efecte în cascadă. Adaptarea proactivă la schimbări climatice și fenomene extreme asociate în arealele urbane devine astfel imperativă. Modificările semnificative ale frecvenței, duratei, intensității, magnitudinii și chiar a periodicității evenimentelor meteo-climatice extreme şi celor asociate lor (precum valuri de căldură, secete meteorologice și pedologice, precipitații în cantități ridicate pe o perioadă scurtă de timp, intensificări semnificative ale vântului) generează o presiune din ce în ce mai ridicată la nivelul ecosistemelor naturale, economiei și societății în ansamblu. Strategia vine să ofere un suport pentru eforturile de atenuare și adaptare pentru toate sectoarele analizate: agricultură, silvicultură, resurse de apă, biodiversitate, energie, industrie, energie, transporturi, turism și activități recreative, sănătate publică, infrastructură și urbanism, asigurări, educație, informare și conștientizare”, se arată în document.
Informații de context
La nivel european, documentul cu cea mai mare relevanță pentru coordonarea politicii Uniunii Europene este Pactul Verde European. Publicat de Comisia Europeană în anul 2019, a devenit strategia Uniunii Europene care stabilește linia de orientare a diferitelor politici europene (mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transporturi, agricultură, digitalizare și sectorul financiar). Acest document cuprinde un pachet de măsuri care vizează creșterea nivelului de ambiție al Uniunii Europene în ceea ce privește țintele de reducere a emisiilor de gaze efect de seră cu cel puțin 55% până în anul 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 și de atingere a neutralității climatice până în anul 2050.
Printre inițiativele promovate prin Pactul Verde European se numără:
- Pactul Climatic European – implicarea cetățenilor și a tuturor părților societății în atingerea obiectivelor climatice;
- Planul privind obiectivele climatice pentru 2030 – reducerea emisiilor de GES cu cel puțin 55% până în 2030 comparativ cu anul 1990;
- Noua Strategie a Uniunii Europene privind adaptarea la schimbările climatice –
- crearea până în anul 2050 a unei societăți reziliente la condițiile climatice, complet adaptată la impacturile iminente determinate de schimbările climatice;
- Legea Europeană a Climei – includerea obiectivului de neutralitate climatică pentru anul 2050 în legislația Uniunii Europene. Strategia Uniunii Europene privind adaptarea la schimbările climatice vizează creșterea rezilienței la schimbările climatice la nivelul membrilor Uniunii Europene prin extinderea gradului de pregătire, coordonare, schimb de informație și a capacității de a reacționa la impacturile generate de schimbările climatice la nivel local.
Sunt propuse o serie de măsuri de atenuare și adaptare la schimbările climatice, printre care:
- încurajarea tuturor statelor membre să adopte/actualizeze strategii de adaptare cuprinzătoare;
- asigurarea de finanțări LIFE pentru sprijinirea consolidării capacității și pentru accelerarea măsurilor de adaptare;
- introducerea adaptării la schimbările climatice în cadrul Convenției primarilor privind clima și energia;
- actualizarea informațiilor referitoare la impactul schimbărilor climatice asupra societății;
- dezvoltarea platformei Climate-ADAPT ca „ghișeu unic” pentru informațiile privind adaptarea la schimbările climatice;
- facilitarea adaptării la schimbările climatice a politicii agricole comune, a politicii de coeziune și a politicii comune în domeniul pescuitului;
- asigurarea unei infrastructuri mai rezistente;
- promovarea asigurărilor și a altor produse financiare pentru deciziile în materie de investiții și afaceri.
Convenția Primarilor privind clima și energia a fost lansată în anul 2008 și reprezintă
una dintre cele mai importante acțiuni de la nivelul Uniunii Europene ce implică autoritățile de la nivel local, care își asumă de manieră voluntară creșterea eficienței energetice și folosirea surselor de energie regenerabile la nivelul orașelor pe care le gestionează. Orașele semnatare se angajează să acționeze pentru implementarea obiectivului Uniunii Europene de a reduce emisiile de GES.
Pentru a transpune angajamentul în măsuri și proiecte concrete, îşi asumă ca în termen de doi ani de la data adoptării deciziei de către consiliul local să transmită un plan de acțiune privind energia durabilă și clima în care să sublinieze acțiunile propuse a fi realizate. Planul cuprinde un inventar de referință al emisiilor de GES pentru monitorizarea acțiunilor de atenuare, precum și o evaluare a riscurilor și vulnerabilităților climatice. Municipiul Câmpulung a aderat la această convenție în anul 2013.
Proiectul „Planul de atenuare și adaptare la schimbările climatice în municipiul Câmpulung”, este finanțat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Programul RO-Mediu cu finanțare prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2014-2021. Proiectul este coordonat de Primăria municipiului Câmpulung și are ca parteneri Universitatea București și Institutul Pentru Dezvoltare Durabilă din Liechtenstein.