DOCUMENT Consilierea psihologică, penultima măsură în cazul violențelor ușoare și grave din Ghidul pentru prevenirea și monitorizarea violenței în școli, redactat de Inspectoratul Ilfov

Foto: © Valerii Honcharuk | Dreamstime.com

Inspectoratul școlar județean (IȘJ) Ilfov a publicat un ghid pentru prevenirea, abordarea și monitorizarea violenței în școli, document prin care școlile să poată gestiona situațiile de violență din școli. Ghidul de 32 de pagini conține și un posibil plan de acțiune al școlilor, fiecare unitate de învățământ având însă posibilitatea să îl personalizeze în funcție de nevoi și de situațiile cu care se confruntă. Documentul clasifică tipurile de violență și prezintă modurile de abordare pentru a rezolva situațiile. În toate cazurile, consilierea psihologică apare ca penultima măsură, după ce elevul a fost deja sancționat.

Ghidul pentru prevenirea, abordarea și monitorizarea violenței în școli conține două secțiuni. Una se referă la fenomenul violenței în școli și cea de-a doua prezintă un posibil plan de acțiune. Pentru ca acesta să fie pus în aplicare se recomandă următorii pași:

Documentul precizează că “prevenirea și gestionare a violenței reprezintă principalul obiectiv al planului de acțiune”.

Planul de acțiune nu este destinat să propună un program unic universal de prevenire și abordarea violenței în toate școlile din județul Ilfov. Realitatea școlilor variază foarte mult de la o zonă la alta. Planul de acțiune este menit să sprijine și să ghideze școlile și consiliile școlare în scopul de a urmări și de a îmbunătății procedurile aflate în vigoare sau de a promova schimbarea și modul în care violența este tratată în școli”, scrie în document.

Inspectoratul școlar Ilfov cataloghează și diversele tipuri de violență: forme ușoare, unde intră poreclirea, tachinarea, ton ușor ridicat, scuipare, deposedare de obiecte personale, refuzul de a îndeplini sarcini, indisciplina la ore, aruncarea cu obiecte fără consecințe grave.

Formele grave sunt considerate hărțuire, amenințare, pălmuire, ultraj, îmbrâncire, trântire, lupte de grup, calomnie, seducție, vătămare corporală și multe altele.

De remarcat, în procedura de intervenție în cazuri de violență în școală, atât în cazurile cu forme ușoare, cât și în cazul celor grave, ISJ Ilfov recomandă întruniri de comisii și comitete, anchete și sesizări, dar consilierea școlară este abia pe penultimul loc în pașii luați pentru soluționarea cazului.

În cazul unei violențe ușoare, după constatarea faptei este informat dirigintele.

Apoi se face o anchetă (n. red. nu se precizează cine face ancheta), se stabilește gravitatea faptei, apoi se aplică regulamentul școlii (n. red. care poate avea prevederi diferite de la o școală la alta). În cazul în care sancțiunea este prevăzută în regulament, se convoacă consiliul profesorilor clasei de 2 ori, potrivit imaginii, apoi este sancționat elevul vinovat de actul de violență. Abia apoi dirigintele este cel care coordonează relația cu părinții de colaborare și poate cere consilierea psihologică, iar în final, elevul este monitorizat.

În cazul în care sancțiunea nu este prevăzută în regulament, consilierul școlar nici nu este trecut în schemă ca o posibilă soluție. În schimb, se va sesiza o comisie de violență care va face o anchetă detaliată, va stabili o sancțiune și îl va sancționa pe elev.

Va fi convocat apoi consiliul profesorilor clasei care poate stabili și că elevul nu trebuie sancționat, caz în care procedura se încheie.

În caz de violență mai gravă, se informează dirigintele, se face apoi o anchetă (n. red. nici în acest caz nu este precizat cine face ancheta) care stabilește gravitatea faptei. Apoi sunt anunțați părinții sau DGASPC, conducerea școlii, și este sesizată comisia de violență. Comisia face o anchetă detaliată și propune o sancțiune, se reunește consiliul profesorilor din clasă care stabilesc sancțiunea, apoi, dacă este cazul, se reunește consiliul profesoral extraordinar și ultima măsură luată este consilierea psihologică a elevului care a făcut un act de violență gravă. Apoi procedura este considerată încheiată.

De precizat, conducerea școlii poate anunța poliția de proximitate în funcție de gravitatea cazului și jandarmeria.

Cât privește consilierea individuală a agresorului și victimei, Inspectoratul Școlar Județean Ilfov recomandă câteva metode, în funcție de gravitatea faptei: creșterea empatiei, reducerea nivelului de agresivitate. Ca și instrumente se pot folosi fişele de monitorizare a comportamentului, materiale – casete, povestiri, pentru modelarea comportamentului non-agresiv, jocuri, fişe de automonitorizare a emoţiilor, caiete de exerciţii, materiale educative/ informative.

Tipuri de intervenție:

Pentru raportarea semestrială acțiunilor pe care le au efectuat precum și mijloacele folosite pentru a preveni și gestiona violența, Inspectoratul școlar Ilfov propune școlilor:

La ce ore elevii și profesorii pot atinge subiecte care să ajute la reducerea violenței în școli

“Măsurile preventive pot fi incluse în activităţile educative şi extraşcolare deja în vigoare şi nu trebuie neapărat să fie considerate activităţi suplimentare sau proiecte educative. De exemplu, o discuţie despre diferenţele dintre culturi, sisteme de credinţă sau respect pentru alegerile altor oameni, fie în timpul lecţiei de istorie sau la cea de educaţie civică, educaţie etică, religie, educaţie fizică ar putea constitui ea însăşi o acţiune preventivă”, scrie în ghid. “În mod similar, activităţile extracurriculare permit elevilor să urmărească interesele şi pasiunile lor, precum şi să contribuie la îmbunătăţirea respectului de sine şi a unui climat sănătos în cadrul şcolii. Acest lucru este de prevenire universală, care se referă la creşterea competenţelor personale pentru toate persoanele fizice, fără excepţie, precum şi o mai bună organizare a resurselor comunităţii şcolii”, recomandă ISJ Ilfov.

Model fișă de monitorizare a comportamentului elevului
Ghidul precizează necesitatea instruirii profesorilor pentru a preveni acte de violență :

Prevenirea violenţei în şcoli va fi mult mai eficientă în cazul în care personalul este instruit să lucreze într-un cadru şcolar care se confruntă cu astfel de evenimente, dacă sunt mai conştienţi de această realitate şi mai bine pregătiţi pentru a acţiona”, menționează ISJ Ilfov.

Ghidul subliniază importanța formării profesorilor: “Multe cadre didactice sunt neputincioase în situaţiile în care acestea sunt chemate să prevină şi să se ocupe de violenţă. În acest context, se pune problema modalităţilor prin care Casa Corpului Didactic Ilfov, în cooperare cu instituţiile de formare iniţială şi cu centrele de formare continuă, poate să rezolve această problemă, asigurându-se că formarea iniţială şi cea continuă pregătesc viitorii profesori şi profesionişti pentru a face faţă situaţiilor cu potenţial de violenţă. Studii recente demonstrează, fără echivoc, faptul că profesorii care au fost instruiţi să recunoască violenţa sunt mai puţin expuşi situaţiei de a deveni victime, ei înşişi fiind în măsură să gestioneze eficient tensiunile din şcoală sau din clasă. În lumina acestui fapt, este chiar esenţial pentru a satisface nevoia de formare în acest domeniu”, concluzionează ghidul pentru prevenirea, abordarea și monitorizarea violenței în școli.

Ghid pentru prevenirea, abordarea și monitorizarea violenței în școli:

Foto: © Valerii Honcharuk | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Exit mobile version