Comunitatea pentru Excelență în Management Școlar (CEMS), o asociație care reunește directori de școală din mai multe județe ale țării, a trimis Ministerului Educației și Cercetării o adresă cu 11 propuneri pentru probele următoare ale concursului de directori, potrivit documentului obținut de Edupedu.ro. Adresa se bazează pe un sondaj făcut de asociație printre candidații la prima probă a concursului, cea din 13 octombrie.
Cea mai importantă constatare după sondaj este că 90% dintre respondenți spun că timpul de lucru a fost insuficient. Procentul este aproape același la cei care au promovat proba, 89%, ca la cei care nu au promovat-o, 93%. „Candidații au perceput proba scrisă mai degrabă ca o probă de viteză decât ca una de competență managerială. Această percepție este comună celor care au promovat și celor care nu au promovat”, scrie CEMS.
Pe primul loc între propunerile pentru proba următoare, programată pe 20 octombrie, CEMS cere un timp de lucru corelat cu volumul subiectului.
225 de candidați, din 39 de județe și București
CEMS a colectat răspunsurile printr-un formular online, imediat după probă. Au răspuns 225 de candidați din 39 de județe și din municipiul București: 140 care au promovat proba și 85 care nu au promovat-o. Respondenții lucrează în școli gimnaziale, licee și colegii, unități de educație timpurie și de învățământ special.
Asociația precizează că eșantionul „este voluntar și nu își propune să conteste rezultatele individuale”. Ponderea candidaților respinși în sondaj, 38%, este ceva mai mare decât în concurs, unde au fost eliminați 31% dintre candidații prezenți, potrivit rezultatelor provizorii.
Potrivit sondajului:
- 90% dintre respondenți consideră că timpul alocat a fost insuficient;
- 66% spun că itemii nu au măsurat competențe relevante pentru funcția de director;
- 62% spun că materialele disponibile nu i-au pregătit pentru probă;
- 38% consideră că organizarea nu a fost corectă, iar 49% că a fost corectă;
- 78% spun că au fost tratați cu respect de organizatori.
„Șase pagini de texte, 20 de itemi și 60 de minute”
În răspunsurile deschise, candidații au descris cauzele. Prima este volumul raportat la timp: „Șase pagini de texte, 20 de itemi și 60 de minute; mulți nu au putut verifica răspunsurile sau au completat ultimii itemi la întâmplare.”
A doua este foaia de răspuns. Hașurarea completă a căsuțelor de mari dimensiuni a consumat, potrivit candidaților, între 5 și 10 minute din timpul de lucru. Problema a fost menționată de 38% dintre respondenți.
A treia este lipsa ciornei, semnalată de 20% dintre respondenți. Potrivit CEMS, calculele s-au făcut pe versoul foilor capsate, „ceea ce a consumat timp și a generat erori”. Ministerul și ISJ Timiș au răspuns săptămâna trecută că paginile albe din spatele foilor cu subiecte puteau fi folosite drept ciornă.
Candidații mai reclamă lipsa modelelor de subiecte, din cauza căreia nu au putut estima nivelul de dificultate și ritmul de lucru, și aplicarea diferită a regulilor de la un centru la altul: „ciorne acordate într-un centru și refuzate în altul, timp de lucru diminuat de distribuirea subiectelor, moduri diferite de anunțare a timpului rămas”.
CEMS subliniază că observațiile „vizează concepția și procedura probei, nu activitatea celor care au organizat-o în centre”.
Ce propune CEMS pentru proba din 20 octombrie
Asociația a depus adresa la MEC pe 16 octombrie și în documente spune că propunerile sale sunt făcute „fără a modifica nivelul de exigență al concursului”. Pentru proba scrisă din actuala sesiune, CEMS propune cinci măsuri.
Prima este un timp de lucru corelat cu volumul subiectului: fie prelungirea timpului, mulți candidați indicând 90 de minute, fie reducerea numărului sau a lungimii itemilor. „Timpul poate fi verificat simplu: rezolvarea cronometrată a subiectului de către un grup-test, înainte de examen”, scrie CEMS. Măsura este cerută de 80% dintre respondenți.
A doua este un timp separat pentru foaia de răspuns, de aproximativ 10 minute peste timpul de rezolvare, sau un mod de marcare mai simplu, cu căsuțe mai mici. CEMS cere, de asemenea, ca regula de marcare și „situațiile în care lucrarea trece la corectare umană să fie comunicate identic în toate centrele”.
A treia este o ciornă separată pentru fiecare candidat, cerută de 52% dintre respondenți. A patra sunt reguli unitare în toate centrele: timpul de lucru să înceapă după ce toți candidații au primit subiectele, un ceas vizibil în sală și un mod unic de anunțare a timpului rămas. A cincea este informarea prealabilă a candidaților despre structura probei, tipul itemilor, modul de marcare și competențele evaluate. „Dacă gestionarea timpului este considerată o competență evaluată, acest lucru să fie precizat explicit”, scrie CEMS.
Ministrul Mihai Dimian a scris săptămâna trecută pe Facebook, în răspuns la comentariul unei candidate, că timpul de rezolvare „reprezintă și el un factor în evaluare”. Informarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare din 29 septembrie nu menționa însă viteza de lucru printre aptitudinile evaluate.
Modele de subiecte, pilotarea testelor și protecția datelor
Pentru sesiunile următoare, CEMS propune alte șase măsuri. Cea mai cerută de candidați, de 85% dintre respondenți, este publicarea unor modele de subiecte și bareme odată cu metodologia, „o practică obișnuită la celelalte examene naționale”. Ministerul nu a publicat modele pentru concursul din 2026.
Asociația mai cere itemi „centrați pe situații reale de management școlar”, echitabili pentru toate specializările și nivelurile de învățământ, inclusiv educația timpurie. Această cerere vine de la 71% dintre respondenți. CEMS propune și pilotarea testelor: „validarea subiectelor pe un eșantion reprezentativ, pentru a calibra dificultatea, claritatea formulărilor și timpul necesar”.
Pe 24 septembrie, Edupedu.ro a întrebat Ministerul Educației, printr-o solicitare în baza Legii nr. 544/2001, dacă itemii testelor standardizate au fost pretestați și validați și pe ce bază a fost stabilit pragul eliminatoriu de 12 răspunsuri corecte din 20. Ministerul nu a răspuns.
Celelalte propuneri sunt organizarea concursului în afara perioadei de început de an școlar, „cea mai încărcată pentru directorii în funcție”, corectarea în prezența candidatului, explicarea situațiilor în care lucrarea este transmisă la corectare umană și protecția datelor personale. Candidații semnalează, potrivit CEMS, apariția în presă a numelor și rezultatelor unor participanți.
Metodologia concursului, aprobată prin OMEC nr. 4.155/2026, prevede la art. 20 că evaluarea la prima probă „se realizează automat, prin utilizarea platformei informatice”. Ministrul Mihai Dimian a confirmat însă pe Facebook că, în județul Neamț, 39 din 163 de lucrări au fost evaluate manual.
„Trebuie să existe timp efectiv pentru înțelegerea cerințelor”
„Directorii nu se opun concursului și nici exigenței acestuia, aceștia solicită doar ca probele să permită candidaților să-și demonstreze competențele în condiții corecte și previzibile, identice în toate centrele de examen”, scrie CEMS. Asociația citează și unul dintre respondenți: „Nu este suficient să putem citi subiectele în timpul alocat; trebuie să existe timp efectiv pentru înțelegerea cerințelor.”
CEMS spune că pune la dispoziția ministerului raportul complet al analizei și își exprimă disponibilitatea de a participa la grupuri de lucru pentru revizuirea metodologiei și pilotarea testelor.
Proba scrisă de management și legislație școlară are loc marți, 20 octombrie. Ca și prima probă, are 20 de itemi, 60 de minute și este eliminatorie, cu prag de promovare nota 7, adică 14 răspunsuri corecte din 20.