Motivația profesorilor poate fi afectată de nemulțumirile generate de creșterea normei didactice și schimbarea regulilor din calendarul de mobilitate pentru anul școlar 2026-2027, potrivit unui document publicat de Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Este vorba despre planul managerial pentru anul școlar 2026-2027.
„Nemulțumiri și destabilizare generate de creșterea normei didactice și modificările procedurale de repartizare pentru anul școlar 2026-2027, care pot afecta motivația cadrelor didactice și stabilitatea organizării școlare”, se arată în documentul ISMB.
Amintim că, începând cu anul școlar 2025-2026, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
La începutul lunii august 2026, Ministerul Educației și Cercetării a stabilit noi reguli pentru mobilitatea profesorilor din august 2026, în contextul reorganizării școlilor și desființării anumitor posturi.
Pentru anul școlar 2026-2026, la secțiunea „resurse materiale și financiare” sunt menționate următoarele puncte slabe în documentul ISMB:
- „Nemulțumiri și destabilizare generate de creșterea normei didactice și modificările procedurale de repartizare pentru anul școlar 2026-2027, care pot afecta motivația cadrelor didactice și stabilitatea organizării școlare;
- Echipamente multimedia/IT insuficiente sau învechite moral și lipsa mentenanței în unele școli;
- Subutilizarea dotărilor obținute prin programe (ROSE, PNRR) în anumite școli;
- Monitorizare insuficientă a obținerii avizelor de funcționare a unităților de învățământ;
- Spații insuficiente pentru programe complementare (Școală după Școală) în toate unitățile;
- Discrepanțe de capacitate în scrierea/gestionarea proiectelor între unități; resursă umană tehnică limitată pentru management de proiect.”
Documentul Inspectoratului Școlar al Municipiului București poate fi consultat mai jos:
Despre schimbarea regulilor din calendarul de mobilitate pentru anul școlar 2026-2027
Edupedu.ro a scris că Ministerul Educației și Cercetării a stabilit noi reguli pentru mobilitatea profesorilor din august 2026, în contextul reorganizarii școlilor și desființării anumitor posturi.
Concret, ordinea în care inspectoratele fac repartizările după 20 august s-a schimbat și prioritate au cadrele didactice titulare care trebuie să își completeze norma, profesorii debutanți care au promovat definitivatul, cadrele didactice aflate în restrângere de activitate și profesorii deja repartizați în perioada 5-6 august ale căror posturi au fost afectate de reorganizare, conform unei adrese transmise inspectoratelor școlare pe 4 august.
Ministerul explica în adresa oficială faptul că măsurile sunt necesare deoarece, după repartizarea computerizată a absolvenților de clasa a VIII-a, unele inspectorate școlare au constatat că anumite unități de învățământ „nu se mai încadrează în prevederile art. 16 sau ale art. 23 alin. (1^3) lit. a) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 (…) pentru a funcționa cu personalitate juridică în anul școlar 2026-2027”.
Informații de context
Pentru profesorii cu vechime de peste 25 de ani și gradul didactic I, norma didactică ar putea fi redusă de la 20 la 18 ore pe săptămână, începând din anul școlar 2027-2028, conform unei inițiative legislative aflate în Parlament. Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării, a declarat că susține măsura și că este „fezabilă”, dar a precizat că trebuie identificată sursa de finanțare, la Antena 3 Suceava, pe 14 septembrie.
Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării, a precizat că inițiativa „este blocată la Comisia de buget-finanțe deoarece ar trebui să indice de unde se taie fondurile pentru a se asigura finanțarea acestei măsuri”
Dar Guvernul Bolojan nu susține reducerea normei didactice cu 2 ore pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime și gradul I, pentru că ar costa 1,1 miliarde de lei pe an și ar presupune 7.200 de norme suplimentare, conform unui punct de vedere transmis pe 3 septembrie.
Despre norma didactică a profesorilor
Conform Legii Bolojan, normele didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
A fost prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.