În România se face simțită o ceconcordanță „consistentă” între structura ocupațiilor și clasificarea lor în acord cu evoluțiile din economie, pe de o parte, și domeniile de specializare din universități, a atras atenția duminică, în emisiunea InfoEdu de la TVR Info, rectorul Universității Al. I. Cuza din Iași (UAIC), Liviu-George Maha. În aceeași emisiune, el a atras atenția și asupra unei „probleme de legislație”, ce limitează accesul studenților la stagii de practică în companii.
- Rectorul UAIC a făcut aceste comentarii într-o intervenție în discuția din platou, care avea ca subiect un recent studiu, nereprezentativ, despre angajabilitatea studenților, cercetare UEFSICDI ce indică un număr mare de respondenți care declarau că s-au angajat în timpul studiilor – Edupedu.ro a relatat pe larg despre acest studiu aici.
Liviu-George Maha a fost întrebat cum vede datele din cercetare cu privire la angajarea studenților în domeniul studiat. Iar în răspunsul său rectorul a făcut trimitere la lipsa unei corelări între clasificarea ocupațiilor și domeniil de specializare din facultăți.
„Încă nu există o corelație foarte clară, deși, în ceea ce ne privește, noi suntem obligați ca fiecărui program de studii să îi asociem anumite calificări și doar acele calificări, adică să nu existe o suprapunere între programele de studii. dar, în același timp, oportunitățile de angajare sunt mult mai multe”, a arătat el.
- Ideea a fost susținută și de rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David, care, în intervenția sa în aceeași emisiune, a arătat: „Ocupațiile se schimbă extraordinar de repede, astfel încât noi trebuie să țintim competențe care pot fi aplicate după aceea, în ocupații diferite și, probabil, în viitorii ani, în ocupații pe care nici nu le vedem acum. Hai să ne gândim: numai cineva care termină medicina și lucrează în marketing pentru o firmă de medicamente este sau nu este în același domeniu?”
Rectorul Maha a apreciat că „a ne limita la cele 3-4-5 calificări pe care noi le asociem nu e logic și nici rezonabil, din perspectiva realității. În același timp, sunt foarte multe meserii, ocupații, sunt foarte multe domenii de activitate pe care cadrul de reglementare nu le asociază foarte bine unui anumit domeniu de studii.
Ulterior, în discuțiile privind angajarea studenților și absolvenților, rectorul a pus și problema stagiilor de practică, arătând că acestea nu au o susținere legislativă, care să încurajeze companiile să accepte stagiari.
- „(…) Aici contează foarte mult networking-ul, relațiile pe care le are universitatea sau coordonatorul programului de studii, sau coordonatorul programului de practică, astfel încât absolvenți ai acelui program de studii, parteneri să ofere locuri de practică. (…) Problema rămâne modul în care e reglementată și stimulată activitatea în cadrul stagiilor de practică”, a spus reprezentantul UAIC.
Discuțiile au avut loc în condițiile în care UEFISCDI a prezentat recent studiul menționat, dar a lansat și o variantă actualizată a platformei Angajabilitate, aflată acum în fază pilot, care ar urma, până în mai anul viitor, să cuprindă informații detaliate despre angajarea absolvenților de facultate (licență/master) pe baza unor date agregate din Registrul Matricol Unic (RMU), ANAF și Inspecția Muncii. – Citește pe larg: Câți studenți, în ce domenii și pe ce salarii se angajează după ce termină studiile la facultățile din România? Situația absolvenților din ultimul deceniu va fi prezentată detaliat până la mijlocul anului viitor, cu ajutorul datelor de la ANAF și Inspecția Muncii, anunță UEFISCDI după relansarea platformei Angajabilitate
Declarațiile făcute de rectorul Liviu-George Maha pe aceste teme, pe larg:
„Moderatoare: Noi discutam aici, în platou, despre acest studiu: 60% dintre absolvenții de licență din 2024 aveau un loc de muncă la un an de la finalizarea studiilor (n.red. – procent din absolvenți respondenți, nereprezentativ la nivel național). De asemenea, discutam despre faptul că doar o treime lucrează în domeniul studiat. Cum vă uitați dumneavoastră, universitarii, la aceste date?
Liviu George Maha: În primul rând, fiind vorba de primul an după absolvire, e important de subliniat faptul că unii continuă studiile – studiile de masterat sau alte tipuri de studii. Ca urmare, e firesc ca oamenii să nu se angajeze imediat, în primul an, după absolvirea studiilor de licență, în acest caz. De asemenea, e o relativă neconcordanță – nu relativă, e chiar una consistentă, între ceea ce înseamnă structura ocupațiilor, clasificarea ocupațiilor din România, modul în care această clasificare a fost pusă în acord cu evoluțiile din economia românească – și nu numai – și domeniile de specializare. Deocamdată, încă nu există o corelație foarte clară, deși, în ceea ce ne privește, noi suntem obligați ca fiecărui program de studii să îi asociem anumite calificări și doar acele calificări, adică să nu existe o suprapunere între programele de studii. dar, în același timp, oportunitățile de angajare sunt mult mai multe.
De aceea, a ne limita la cele 3-4-5 calificări pe care noi le asociem nu e logic și nici rezonabil, din perspectiva realității. În același timp, sunt foarte multe meserii, ocupații, sunt foarte multe domenii de activitate pe care cadrul de reglementare nu le asociază foarte bine unui anumit domeniu de studii. Deci, noi luăm aceste date cu anumite rezerve. E adevărat că ne oferă o imagine cu privire la ce se întâmplă pe piața muncii. Și da, cred că e nevoie de o clarificare a cadrului de analiză a acestei compatibilități. (…)”
(…)
[răspunzând la o întrebare legată de numărul mare de studenți care lucrează] Liviu-George Maha: „(…) Problema mai gravă e cea legată de stagiile de practică, pentru că, dacă nu ai posibilitatea să faci practică în companii, în organizații, în activități care să corespundă domeniului de specializare, termini studiile și ai anumite lipsuri care îți îngrădesc accesul, așa cum ți-ai dori, pe piața muncii. Și aici cred că e o problemă și de legislație, pentru că nu există nicio formă de a stimula companiile, dacă discutăm din perspectiva acestora de a primi studenți în practică. Profesorii încearcă, în domeniile în care este posibil, ca prin activitățile de seminar, de laborator, prin studii de caz, prin proiecte, prin alte activități desfășurate cu studenții, să suplinească această lipsă a dimensiunii practice, pentru că așa se face în toată lumea. Deci există bune practici și materiale didactice, dar e nevoie și de o componentă practică.
Din păcate, aici contează foarte mult networking-ul, relațiile pe care le are universitatea sau coordonatorul programului de studii, sau coordonatorul programului de practică, astfel încât absolvenți ai acelui program de studii, parteneri să ofere locuri de practică. Asociațiile studențești desfășoară astfel de activități. Deci cred că e important că există acum oportunități de a lucra încă din timpul studiilor, pentru că centrele universitare au atras companii care oferă oportunități de angajare inclusiv studenților. E un lucru bun, e o dinamică favorabilă formării profesionale a acestora. Problema rămâne modul în care e reglementată și stimulată activitatea în cadrul stagiilor de practică.(…)”
