Elevii spun că le este mai simplu să înțeleagă ceea ce profesorii predau, atunci când în clasă sunt folosite în mod adecvat, de către cadrele didactice, instrumente complexe precum tablele interactive. La Școala Gimnazială Nr 1 Dor Mărunt, din județul Călărași, de exemplu, tablele interactive au fost finanțate prin fonduri europene din PNRR, unitatea de învățământ fiind selectată în prima rundă din Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS).
- „Educație digitală – instrumente, resurse, viitor“ este un program Edupedu.ro, în parteneriat cu Samsung Electronics Romania.
Povestea tablelor interactive în Școala Dor Mărunt a început recent, în urmă cu aproape două luni, dar din acel moment un val de entuziasm și curiozitate i-a cuprins mai ales pe elevi. Roxana, de exemplu, care termină acum clasa a VIII-a și se pregătește să plece la liceu, spune că nu își imagina, până în acest an, că în clasa ei va avea tehnologie atât de avansată, care să facă învățarea mai ușoară, mai ales la Matematică, unde dintr-odată totul a devenit mult mai vizual, mult mai pe înțelesul ei și al colegilor ei.
Acum termină clasa a V-a și Andreea, care își face deja o proiecție spre viitor, prin fereastra deschisă de folosirea tehnologiei la aproape toate orele de curs. „Lucrăm foarte mult pe tablele inteligente acum pentru că sunt mult mai interactive și pentru copiii din clasele mai mici, mult mai ajutătoare. Ies cu drag la tablă, adică nu ne mai simțim obligați să ieșim la tablă ca altădată când ziceam: a venit profesoara, nu vreau să mă duc, că e ceva greu la matematică. Acum însă o fac cu drag și profesorii ne învață mult mai ușor așa, arătându-ne videoclipuri și anumite jocuri cu care reușim să învățăm mai ușor“, spune ea.
Colegul ei, Gabriel, spune că îi este mai simplu să înțeleagă lecțiile cu ajutorul tablelor interactive pentru că „putem învăța prin jocuri și multe alte aplicații interesante“, că pot folosi multitudinea de resurse educaționale deschise disponibile pe internet, fie pe platforme dedicate, fie pe cele pe care le folosesc pentru socializare sau divertisment. „Învățăm să cooperăm, învățăm să fim prieteni cu toată lumea, chiar dacă trebuie să avem grijă cu cine vorbim“, explică Gabriel.
Îi susțin cu entuziasm și profesorii. Daniela Lascu, profesoară de Limba și literatura română la Școala Gimnazială Nr 1, Dor Mărunt, remarcă interesul crescut al copiilor pentru instrumentele cu care școala a dotat clasele prin proiectul PNRAS, finanțat cu fonduri europene. „Fiind foarte entuziasmați da, automat ei sunt și foarte atenți și învață cu plăcere“, spune aceasta.
Pentru că programul presupune măsuri de reducere a abandonului școlar cu care se confruntă comunitatea, cadrul didactic subliniază un prim efect al prezenței tablelor interactive: „copiii care se aflau un risc de abandon, am observat că au venit cu drag la școală și n-au mai lipsit“. În puzzle-ul de măsuri propuse de școală, prin PNRAS, pentru a combate acest fenomen al abandonului școlar, prezent mai ales în mediu rural și în comunitățile dezavantajate, educația digitală este o piesă esențială, dacă este tratată cu responsabilitate și implementată cu profesionalism, folosind echipamente și servicii de calitate.
Prin PNRAS, unitățile de învățământ preuniversitar de stat au obținut finanțare nerambursabilă pentru intervenții care să conducă la diminuarea riscului de abandon școlar, îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi în cadrul evaluărilor naționale, creșterea procentului de elevi care finalizează învățământul gimnazial, precum și pentru creșterea participării absolvenților învățământului gimnazial la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și a ratei de tranziție de la învățământul secundar inferior la învățământul secundar superior, conform descrierii de proiect de pe site-ul Ministerului Educației.
Finanțarea prin PNRR este realizată în cadrul Componentei C.15 – Educație, Reforma 3 Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii, Investiția 4- Sprijinirea unităților de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar. În prima rundă au fost selectate 1.415 de școli, apelul pentru runda a II-a fiind lansat recent de Ministerul Educației, care a crescut alocarea pentru grantul maxim, cu 50% față de prima rundă. Asta înseamnă că o unitate de învățământ poate obține finanțare de cel mult 300.000 de euro.
Directoarea Școlii Gimnaziale Nr 1 Dor Mărunt, din județul Călărași, Mariana Stan, spune că efortul făcut de cadrele didactice și de personalul administrativ pentru atragerea de astfel de proiecte este unul care merită fiecare oră petrecută în plus pentru depunerea aplicațiilor. „Atunci când vezi rezultatele, când te uiți în ochii copilului și când vezi că el te privește cu ochii blânzi și că te privește că un prieten, vine de undeva din interior, aproape că nici nu am cuvinte să explic, vine o motivație din interior și apoi menirea dascălului este aceea să iubească copilul și dacă-și iubește copilul înseamnă că iubește profesia“, spune Mariana Stan.
Aceasta vorbește despre implicarea școlii în numeroase proiecte și despre deschiderea către lume și către experiențe diverse pe care încearcă și reușește să le-o ofere tinerilor pe care îi educă. „O reală problemă a învățământului românesc rural este abandonul școlar. Și un astfel de proiect vine în întâmpinarea nevoilor unității școlare, ajută profesorul și nu numai, ajută și elevul să parcurgă, în demersul didactic, secvențe mult mai atractive. Copilul abia așteaptă să descopere ceva nou. Știți că ei sunt acum în perioada aceea în care noutatea îi provoacă și pe ei și sunt foarte curioși și inventivi. Și sigur că aceste echipamente ajută“, spune Mariana Stan.
Curioși din fire, elevii din clasele primare au vrut și ei să vadă cum arată tablele inteligente pe care lucrează colegii lor de la gimnaziu, așa că învățătoarea lor, absolventă a Facultății de Matematică, s-a adaptat repede cerințelor și a făcut cu cei mici o oră de probă, apoi i-a chemat și pe părinții copiilor, să le prezinte noile tehnologii din școală și cum sunt ele folosite în actul educațional.
„În prima ședință cu părinții i-am pus să utilizeze tabla. I-am scos la tablă pentru că m-am gândit că e foarte ciudat. Dacă tot timpul ai învățat pe tabla cu cretă și acum te uiți cum copilul tău atinge tabla și pare că se fac minuni. Și atunci le-am pus și lor stiloul (n.r. tablei inteligente) în mână și i-am scos la tablă. Au fost super încântați și extaziați. Au spus că n-au mai văzut așa ceva. Unii dintre ei, vă dați seama, s-au bucurat foarte mult că cei mici au posibilitatea asta, în mediul rural, într-o școală din România“.
Toate aceste investiții în Educație ajută munca profesorului, care are acum nevoie și de formare, și de conținuturi adecvate fiecărui moment de lecție, pentru a putea descoperi și mai multe funcționalități ale tehnologiei și a o avea aliat de nădejde în educare. „Noi, profesorii, împreună cu elevii și cu părinții, țesem o dantelă fină câte un pic, câte un pic, dar ea se țese într-o piatră solidă care înseamnă comunitatea, care înseamnă societatea“, încheie Mariana Stan.
Samsung Electronics Romania susține Educația digitală, consideră că digitalizarea în Educație nu este o opțiune, ci o necesitate și și-a propus să contribuie activ la un viitor mai bun al educației din România. În cadrul celui mai recent proiect de acest fel, SEED – Samsung Ecosystem for Education Development, compania sprijină un program de formare dedicat profesorilor, astfel încât aceștia să își dezvolte competențe digitale adecvate unui sistem modern de educație, sprijinit de tehnologiile digitale, care are ca obiectiv creșterea implicării elevilor și studenților în actul de învățare.