Elevii de clasa a IV-a nu ştiu să răspundă corect la întrebări de tipul „De ce este vara ziua mai lungă decât iarna?” sau “Cum se formează anotimpurile”, arată studiul „Erori de învățare a științelor naturii ale elevilor din ciclul primar”, publicat în cel mai recent număr al Revistei de Pedagogie. “Principala cauză a apariţiei acestei erori o constituie explicaţiile incorecte sau ambigue, referitoare la acest subiect, din manualele de Ştiinţe ale naturii – clasa a IV-a, în uz la acest moment, care argumentează explicit că anotimpurile apar din cauza variaţiei distanţei dintre Pământ şi Soare.” Edupedu.ro a scris pe 25 septembrie despre această eroare ştiinţifică grosolană din manualul aprobat de Ministerul Educaţiei.
Articolul ştiinţific remarcă faptul că elevii justifică existenţa anotimpurilor în zona temperată prin mişcarea de revoluţie a planetei noastre în jurul Soarelui şi nu la prin faptul că Pământul e înclinat faţă de planul orbital. La fel, “fenomenul de creştere/descreştere a duratei zilei apare explicit în manuale, dar cu o argumentare incorectă (cazul manualelor Editurii Aramis) sau ambiguă (manualul Editurii Arthur)”, arată articolul ştiinţific.
Autoarele cercetării sunt Luminiţa Catană, Cercetător ştiinţific II și Mădălina Angeluşiu, Cercetător ştiinţific III la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Cercetătoarele au analizat calitativ o serie de fişe de lucru şi caiete ale elevilor din trei clase din mediul urban, în anul şcolar 2018/2019. „Răspunsurile elevilor, chiar dacă nu au acoperire statistică, ar putea determina anumite schimbări ale practicii profesorilor la ştiinţe pentru învăţământul primar”, notează autoarele articolului.
“În cazul domeniului Ştiinţelor Pământului, studiul răspunsurilor a evidenţiat, mai ales la întrebările referitoare la fenomenele astronomice care influenţează viaţa pe Pământ, că elevii nu pot construi argumente pe baza unor raţionamente ştiinţifice, deşi în programă sunt sugerate o serie de experimente (de exemplu, referitor la alternanţa zi-noapte şi la formarea
anotimpurilor, un experiment recomandat are ca scop studierea mişcării planetei Pământ în jurul său, acesta fiind reprezentat de un glob pământesc, dar şi în jurul Soarelui, care este reprezentat de o lanternă; în cadrul respectivului experiment, globul este înclinat şi sunt observate zonele luminate şi cele întunecate de pe glob şi privesc formarea unei competenţe
specifice aflate în progres, CS 2.4.)”, se arată în articolul ştiinţific.
Cum răspund elevii la întrebarea „De ce la Poli, în timpul verii, soarele nu apune niciodată?”
“Elevii răspund asociind imaginile pe care le-au primit cu diverse ocazii (ceaţă, frig, vânt)
cu fenomenul de absorbţie şi difuzie a luminii datorate ceţii şi răspund „Deoarece nu trece lumina soarelui. De aceea este mai cald la ecuator”, scriu autorii articolului citat.
“Similar, la întrebarea „De ce este vara ziua mai lungă decât iarna?”, răspunsul incorect (toţi elevii au răspuns greşit!) se referă tot la distanţa dintre Pământ şi Soare („deoarece vara Pământul este mai aproape de Soare”) şi nu la faptul că Pământul e înclinat faţă de planul orbital sub un unghi mai mare de 23 de grade şi de aceea este luminat mai mult timp.
Iniţierea unor procese biologice, pe de altă parte, depinde şi de alţi factori, unii geografici, aşa cum este altitudinea, ca în exemplul următor: „De ce primăvara vine mai târziu la munte?”. Elevii nu fac conexiuni cu altitudinea şi dau răspunsuri greşite: „Pentru că primăvara Pământul se învârte mai încet””, potrivit articolului din Revista de Pedagogie.
Studiul remarcă faptul că “în primii trei ani ai învăţământului primar din România este studiată o disciplină integrată, Matematică şi explorarea mediului. În această configuraţie, pentru cunoaşterea mediului prin activităţi de explorare este alocat un buget de timp relativ redus, de numai o oră săptămânal, prioritatea fiind deseori, datorită cerinţelor dinsistemul de învăţământ, matematica. În clasele a III-a şi a IV-a, studiul ştiinţelor este realizat prin intermediul unei noi discipline numită Ştiinţe ale naturii, căreia îi este alocată o oră săptămânal. În timpul avut la dispoziţie, elevii învaţă să planifice etapele unei investigaţii, participă la experimente simple şi îşi verifică astfel propriile presupuneri pentru fenomenele sau procesele deja cunoscute. Ca urmare a timpului limitat destinat ştiinţelor, sunt încă perpetuate, până în clasele gimnaziale, o serie de erori, metode inexacte şi prejudecăţi ştiinţifice preluate din familie, din cercul deprieteni sau din mass-media”.
Autoarele recomandă ca la construcţia manualelor să participe şi specialişti
“Au fost constatate, din păcate, unele erori ştiinţifice în cuprinsul manualelor şcolare de Ştiinţe ale naturii, în uz la acest moment. În vederea evitării apariţiei unor astfel de erori în viitoarele ediţii ale manualelor, este necesară includerea în echipele de evaluatori a unor specialişti în diferite domenii ale ştiinţei (fizicieni, chimişti, biologi, astronomi etc.), alături de profesorii de învăţământ primar, precum şi oferirea timpului necesar acestei echipe pentru o evaluare de calitate”.
Ce alte erori au găsit cercetătorii
“O altă eroare prezentă în toate răspunsurile elevilor care au fost studiate, la tema „Dieta echilibrată” relevă confuzia între o grupă de alimente şi conţinutul lor. Activitatea aparţine competenţei specifice 3.1. din programă (care se referă la cunoaşterea unor modalităţi de menţinere a sănătăţii), iar în programă apar ataşate două activităţi „Recunoaşterea unor factori de risc asupra propriei sănătăţi, de exemplu, consumul unor alimente nesănătoase”, precum şi „Realizarea de variante de meniu adaptat vârstei şi efortului depus””, menţionează studiul „Erori de învățare a științelor naturii ale elevilor din ciclul primar”, publicat în cel mai recent număr al Revistei de Pedagogie.
FOTO: Revista de Pedagogie