Elev: “Ziua este mai lungă în timpul verii deoarece Pământul este mai proape de Soare”. Erorile ştiinţifice din manualele de Ştiinţele Naturii de clasa a IV-a sunt predate la clasă de profesori, confirmă un studiu publicat în Revista de Pedagogie

Elevii de clasa a IV-a nu ştiu să răspundă corect la întrebări de tipul „De ce este vara ziua mai lungă decât iarna?” sau “Cum se formează anotimpurile”, arată studiul „Erori de învățare a științelor naturii ale elevilor din ciclul primar”, publicat în cel mai recent număr al Revistei de Pedagogie. “Principala cauză a apariţiei acestei erori o constituie explicaţiile incorecte sau ambigue, referitoare la acest subiect, din manualele de Ştiinţe ale naturii – clasa a IV-a, în uz la acest moment, care argumentează explicit că anotimpurile apar din cauza variaţiei distanţei dintre Pământ şi Soare.” Edupedu.ro a scris pe 25 septembrie despre această eroare ştiinţifică grosolană din manualul aprobat de Ministerul Educaţiei.

Articolul ştiinţific remarcă faptul că elevii justifică existenţa anotimpurilor în zona temperată prin mişcarea de revoluţie a planetei noastre în jurul Soarelui şi nu la prin faptul că Pământul e înclinat faţă de planul orbital. La fel, “fenomenul de creştere/descreştere a duratei zilei apare explicit în manuale, dar cu o argumentare incorectă (cazul manualelor Editurii Aramis) sau ambiguă (manualul Editurii Arthur)”, arată articolul ştiinţific.

Autoarele cercetării sunt Luminiţa Catană, Cercetător ştiinţific II și Mădălina Angeluşiu, Cercetător ştiinţific III la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Cercetătoarele au analizat calitativ o serie de fişe de lucru şi caiete ale elevilor din trei clase din mediul urban, în anul şcolar 2018/2019. „Răspunsurile elevilor, chiar dacă nu au acoperire statistică, ar putea determina anumite schimbări ale practicii profesorilor la ştiinţe pentru învăţământul primar”, notează autoarele articolului.

“În cazul domeniului Ştiinţelor Pământului, studiul răspunsurilor a evidenţiat, mai ales la întrebările referitoare la fenomenele astronomice care influenţează viaţa pe Pământ, că elevii nu pot construi argumente pe baza unor raţionamente ştiinţifice, deşi în programă sunt sugerate o serie de experimente (de exemplu, referitor la alternanţa zi-noapte şi la formarea
anotimpurilor, un experiment recomandat are ca scop studierea mişcării planetei Pământ în jurul său, acesta fiind reprezentat de un glob pământesc, dar şi în jurul Soarelui, care este reprezentat de o lanternă; în cadrul respectivului experiment, globul este înclinat şi sunt observate zonele luminate şi cele întunecate de pe glob şi privesc formarea unei competenţe
specifice aflate în progres, CS 2.4.)”, se arată în articolul ştiinţific.

Cum răspund elevii la întrebarea „De ce la Poli, în timpul verii, soarele nu apune niciodată?”

“Elevii răspund asociind imaginile pe care le-au primit cu diverse ocazii (ceaţă, frig, vânt)
cu fenomenul de absorbţie şi difuzie a luminii datorate ceţii şi răspund „Deoarece nu trece lumina soarelui. De aceea este mai cald la ecuator”, scriu autorii articolului citat.

“Similar, la întrebarea „De ce este vara ziua mai lungă decât iarna?”, răspunsul incorect (toţi elevii au răspuns greşit!) se referă tot la distanţa dintre Pământ şi Soare („deoarece vara Pământul este mai aproape de Soare”) şi nu la faptul că Pământul e înclinat faţă de planul orbital sub un unghi mai mare de 23 de grade şi de aceea este luminat mai mult timp.

Iniţierea unor procese biologice, pe de altă parte, depinde şi de alţi factori, unii geografici, aşa cum este altitudinea, ca în exemplul următor: „De ce primăvara vine mai târziu la munte?”. Elevii nu fac conexiuni cu altitudinea şi dau răspunsuri greşite: „Pentru că primăvara Pământul se învârte mai încet””, potrivit articolului din Revista de Pedagogie.

Studiul remarcă faptul că “în primii trei ani ai învăţământului primar din România este studiată o disciplină integrată, Matematică şi explorarea mediului. În această configuraţie, pentru cunoaşterea mediului prin activităţi de explorare este alocat un buget de timp relativ redus, de numai o oră săptămânal, prioritatea fiind deseori, datorită cerinţelor dinsistemul de învăţământ, matematica. În clasele a III-a şi a IV-a, studiul ştiinţelor este realizat prin intermediul unei noi discipline numită Ştiinţe ale naturii, căreia îi este alocată o oră săptămânal. În timpul avut la dispoziţie, elevii învaţă să planifice etapele unei investigaţii, participă la experimente simple şi îşi verifică astfel propriile presupuneri pentru fenomenele sau procesele deja cunoscute. Ca urmare a timpului limitat destinat ştiinţelor, sunt încă perpetuate, până în clasele gimnaziale, o serie de erori, metode inexacte şi prejudecăţi ştiinţifice preluate din familie, din cercul deprieteni sau din mass-media”.

Autoarele recomandă ca la construcţia manualelor să participe şi specialişti

“Au fost constatate, din păcate, unele erori ştiinţifice în cuprinsul manualelor şcolare de Ştiinţe ale naturii, în uz la acest moment. În vederea evitării apariţiei unor astfel de erori în viitoarele ediţii ale manualelor, este necesară includerea în echipele de evaluatori a unor specialişti în diferite domenii ale ştiinţei (fizicieni, chimişti, biologi, astronomi etc.), alături de profesorii de învăţământ primar, precum şi oferirea timpului necesar acestei echipe pentru o evaluare de calitate”.

Ce alte erori au găsit cercetătorii

“O altă eroare prezentă în toate răspunsurile elevilor care au fost studiate, la tema „Dieta echilibrată” relevă confuzia între o grupă de alimente şi conţinutul lor. Activitatea aparţine competenţei specifice 3.1. din programă (care se referă la cunoaşterea unor modalităţi de menţinere a sănătăţii), iar în programă apar ataşate două activităţi „Recunoaşterea unor factori de risc asupra propriei sănătăţi, de exemplu, consumul unor alimente nesănătoase”, precum şi „Realizarea de variante de meniu adaptat vârstei şi efortului depus””, menţionează studiul „Erori de învățare a științelor naturii ale elevilor din ciclul primar”, publicat în cel mai recent număr al Revistei de Pedagogie.

 

FOTO: Revista de Pedagogie

4 comentarii
  1. “Studiu” de doi bani produs de institutul de “stiinte” ale educatiei. Te lamuresti imediat cind citesti ca anotimpurile exista deoarece “… Pământul e înclinat faţă de planul orbital sub un unghi mai mare de 23 de grade …. “. Daca era inclinat fix cu 23 de grade se duceau naiba iarna, primavara, vara si toamna.

    1. Era aproape imposibil să nu apară și diverși frustrați, chinuiți amarnic în copilărie de matematică și științe! În loc să salute inițiativa Edupedu de a face cunoscute asemenea probleme ale educației, își etalează stupizenia pe aici, într-un mod total gratuit.

      Nu comentez oportunitatea de a include în programele de primar anumite subiecte sau teme; asta este treaba specialiștilor în curriculum, inclusiv a psihopedagogilor care trebuie să coreleze conținuturile programelor cu posibilitățile cognitive ale copiilor. Din punctul de vedere al părintelui, însă, dacă tot au fost introduse acele teme în programa de științe, atunci aș vrea ca elevilor să li se predea acele teme într-un mod corect dpdv științific și adaptat vârstei lor, pentru ca să nu rămână cu informații greșite pentru că “așa au învățat la școală”.

  2. Poate ca la ciclul primar, explicarea formarii anotimpurilor e prematura.
    Alimentatie echilibrata cu vitamine si calciu, de ce nu apune soarele la poli? Habar n-am!
    De ani de zile se merge pe aceeasi schema: fortam elevul cu notiuni care ii depasesc intelegerea apoi acuzam diversii participanti la proces: manualele, profesori, parinti, etc.

  3. Cât de clar devine motivul real al OUG-ului „pentru măturarea gunoiului sub preș”, promovat recent de MEC!

    „Experții” din minister, foarte preocupați de propriile privilegii și orgolii, nu pot admite că HABAR NU AU cum ar trebui să funcționeze integrarea, inter- și transdisciplinaritatea și, fiecare hyperspecializat în domeniul propriu, știu despre restul disciplinelor ceea ce au reținut din studiile/toceala proprii, vechi de decenii, nereînnoite în tot atâta timp și chiar și atunci urmate cu dezinteresul pentru ceva „necerut la examene și neimportant pentru viitor”.

    Nu e nici minune că aberațiile științifice, corect observate din afara Ministerului, nu sunt observate de cei din instituția mai preocupată de icoane, sfinți și religie, decât de educația tehnico-științifică!

    Pe scurt, PISA și TIMSS au dreptate!
    Elevii români, conduși pe un drum prost, greșit și fără rezultate de oameni care nu au cultură tehnico-științifică … termină lipsiți de cultura tehnico-științifică strict necesară secolului în care ne-am adâncit.
    Adică, am MUTILAT zeci de generații și, în anul 2019, am dat Ordin ca MUTILAREA să continue!!!

    Alte școli insistă pe înțelegerea fenomenelor în ansamblul lor!
    Noi insistăm pe memorarea unor taxonomii, deconectate între discipline și lipsite de relevanță în cadrul lor.

    Demnă de noi este reclama de la Târgul Educațional, afișată cu entuziasm de câteva licee (de artă): „La noi nu se dă bacul la mate!”. Adevărat punct de atracție pentru elevii vizitatori!

    Stimați părinți!

    Eu, colegii și colegele mele, în urmă cu o jumătate de secol, am avut parte de experimente la chimie, fizică, biologie.
    Am învățat geografia și istoria cu atlasul și proiecții de filme (da, era un depozit bogat de documentare științifice pe lângă Piața Kogălniceanu, iar după filme puteam merge și noi, elevii, care și ajutam la proiectarea lor). Asta și la gimnaziu, și la liceu.
    În plus, AVEAM TIMP și puteam participa la o constelație de activități facultative, cercuri tehnico-aplicative, la toate nivelurile, școală, sector, la Palat, pe atunci pe dealul Cotroceni, la cercuri științifice, în școli și în nenumărate alte instituții, muzeele pe primul loc, puteam participa la cenacluri literare, în care accentul era pus pe creația noastră, puteam crea literatură, artă (fotografie, film, creație plastică, muzică), inovație… Eram sprijiniți de școală, de Organizația Pionierilor, de toate instituțiile de cultură existente. Oameni de litere, artă, inventatori, oameni de știință vizitau curent școlile, sau primeau vizita elevilor. Era o abundență de tabere, de odihnă, sau tematice, de excursii, de expediții. La televiziune aveam zilnic ore de Teleșcoală, cu programe de cea mai bună calitate…

    CE DIN TOATE ACESTEA a mai fost lăsat copiilor de azi?

    Ați auzit să aibă suporturi cu substanțe în laboratoare și să facă oră de oră experimente cu ele?

    Ați auzit să facă în aproape toate orele experimente la fizică?

    Ați auzit să mai existe ore de astronomie?

    Au pe bănci atlase la geografie și istorie?

    Fac săptămânal ore de activități practice în ateliere, fetele mai învață să coasă, să brodeze, să țeasă, să împletească, să facă torturi, salăți și mii de bunătățuri? Băieții mai învață să taie placajul și să îmbine obiecte utile, să taie scânduri și să facă piese de mobilier, să fileteze, să găurească, să măsoare și să marcheze cu dornul și trasorul, să monteze piese electronice? Fac ordine în clasă, învățând să respecte curățenia, pun o față de masă, lucrată chiar de ei, pe catedră, udă și îngrijesc florile din ghivece? Ies primăvara să dea cu var copacii din grădina școlii, să îndepărteze buruienile? Au grădină și seră școlară?

    Iar dacă noi da, iar ei nu … motivul unic și imposibil de ignorat este în instituția din strada Berthelot, UNICA FRÂNĂ ȘI UNICA PIEDICĂ ÎN CALEA UNUI ÎNVĂȚĂMÂNT PERFORMANT!!!

    Plouă cu acuze, ba împotriva profesorilor, care nu pot duce la 10 elevii care nu știu nici înmulțirea, ce zic eu, nici adunarea… împotriva părinților care nu stau să tocească alături de copiii lor taxonomiile fără sfârșit, de cuvinte fără nici un înțeles pentru cei puși să le memoreze, cu care sunt înnebuniți de minister, împotriva tuturor … mai puțin împotriva acelei duzini, sau câți or fi, de diriguitori ai învățământului, autopropulsați în poziții „mai presus de control”, autonumiți în poziții de decidenți „ai politicilor educaționale”, neschimbați de la un ministru la altul și gata să-i saboteze pe cei care le-ar schimba regimul… cei care cheltuie miliardele educației pentru a obține non-educație …
    Cei care n-ar putea concepe o abordare inter- și transdisciplinară, un subiect integrat, așa că amână cu anii ceea ce sunt incapabili să facă!

    Dacă tot a „prorogat” ministerul, cu încă o jumătate de deceniu, deja de un deceniu amânata schimbare a subiectelor de examen … știe cineva, oricine, să fi dat ministerul măcar o dată, de mostră, un exemplu de subiecte „de tip nou”, ca să vadă lumea ce chestie fioroasă este un subiect integrat?
    Există măcar UN MODEL, făcut de la adoptarea Legii Educației încoace? Sau discutăm, ca în programele și manualele școlare, despre ceva care are nume, e înșirat în listă, dar nimeni nu știe ce-i aia și … vorba cântecului, câte gheare are?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

UPDATE Cursurile vor fi suspendate în tot Bucureştiul vineri, pe 31 mai şi doar în şcolile de pe traseul Papei Francisc, joi 30 mai, anunţă primarul Gabriela Firea şi inspectorul şcolar general

Cursurile liceelor, şcolilor şi grădiniţelor aflate pe o rază de 1-2 km, pe traseul vizitei Papei Francisc vor fi suspendate joi 31 mai, a anunţat Gabriela Firea. Aceasta a declarat…
Vezi articolul

Povestea profesoarei care a renunțat la universitate, pentru a-și crește copilul: Despre școala în Marea Britanie, învățarea a 2 limbi și cele mai bune resurse de învățare pentru copilul mic

A renunțat la cariera la catedră, la Universitatea din București, pentru a deveni profesorul copilului său. “Rolul meu este fundamental pentru ca fetița noastră să poată să gestioneze schimbările din…
Vezi articolul