„Deși sunt un copil în ce privește politica, mă simt deseori ca singurul adult din cameră:) Dumnezeu să binecuvânteze România!”, scria pe Facebook, în ziua moțiunii de cenzură care a dus la demiterea guvernului, ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian. Mai „adult”, se înțelege, decât premierul Ilie Bolojan și susținătorii lui PNL-USR, dar și decât alianța dintre PSD și partidul extremist AUR, care a inițiat moțiunea de cenzură. Momentul a trecut, PNL a decis ruperea de PSD, dar Mihai Dimian conduce în continuare un minister în care vechea alianță dintre social-democrați și liberali – celebra USL – funcționează fără probleme.
Educația este primul sector afectat de tăierile introduse de Guvernul Bolojan în 2025, agreate de acest guvern de coaliție fără probleme – înainte ca divergențele dintre partide să ducă la blocajele sau întârzierile care au afectat celelalte măsuri de austeritate și reformă, în special intervențiile mari din justiție sau administrație.
Tot așa, ministerul care reprezintă Educația și Cercetarea funcționează în continuare „bipartizan” și după ruptura dintre PSD și PNL, finalizată săptămâna aceasta prin moțiunea de cenzură.
Instituțional, schimbările sunt practic inexistente.
La conducerea ministerului rămâne, pe perioada de interimat a guvernului, ministrul Dimian. Acesta a fost selectat pentru portofoliul educației și cercetării după îndelungi căutări, după demisia fostului ministru Daniel David, când niciun liberal dintre cei vehiculați nu accepta pe deplin termenii ceruți. Edupedu.ro a scris, atunci, pe surse că Mihai Dimian, un tehnocrat care nu este membru de partid, avea sprijinul atât al premierului Bolojan, cât și al PSD.
Echipa acestuia a rămas, practic, intactă la minister. Când PSD a decis, săptămâna trecută, să-și retragă secretarii de stat, de la MEC a demisionat doar Irina Danielescu, secretar de stat care nu s-a remarcat prin nimic pe parcursul mandatului ei. Ea și-a dat demisia alături de cei mai mulți secretari de stat social-democrați din Guvern.
Nu și președintele Autorității Naționale pentru Cercetare (ANC), Andrei Alexandru, cu rang de secretar de stat, sau vicepreședintele ANC, Tudor Prisecaru, cu rang de subsecretar de stat, ambii susținuți de PSD. La o săptămână după demisia secretarilor de stat ai PSD din Guvern, cei doi își continuau activitatea și comunicau public acest lucru.
Acum două săptămâni, Andrei Alexandru arăta, pentru Edupedu.ro, că spera să se găsească un „consens între cele două mari partide, pentru că nu există altă variantă pentru România în afara unei formule proeuropene cu susținere stabilă în Parlament”. Și spunea, cu aceeași ocazie, că „nu sunt de neînlocuit și, dacă va veni momentul din rațiuni politice, voi demisiona atât timp cât nu vom risca o situație de blocaj administrativ. Dar cât voi ocupa această funcție, îmi voi duce mandatul cu responsabilitate până în ultima oră și nu voi lăsa ceva nefinalizat”, invocând urgențe precum închiderea proiectelor PNRR și competițiile din cercetare. Ulterior, dădea asigurări că, prin măsurile luate, toate competițiile din domeniu pot fi lansate și că nu există „niciun risc” pentru țintele PNRR în domeniu.
Aceste perspective ale președintelui ANC, anume apelul la responsabilitate și încrederea într-o coaliție pro-europeană formată din PSD și PNL, după ruptura dată de moțiunea împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, sunt, pe de o parte, atitudini de oameni politici serioși. În condiții normale. Dar în condițiile din România ele sunt, în prezent, instrumente discursive ale celor care vor continuarea guvernării fără Bolojan, nu fără PNL – vezi aici o analiză detaliată G4Media.ro a discursurilor liberalilor pro și contra continuării colaborării cu PSD.
În afara conducerii ministerului, această opinie a continuării colaborării „fără orgolii politice”, pentru că România „are nevoie de stabilitate” după destabilizarea masivă produsă pe scena politică de moțiunea anti-Bolojan, s-a făcut auzită printr-o singură reprezentantă a oamenilor din PNL legați de educație: fosta ministră Monica Anisie.
În tabăra opusă, a susținătorilor lui Bolojan în fața presiunilor exercitate de PSD și de opozanții din partid, s-au plasat deputatul Marilen Pirtea și consiliera premierului, Luciana Antoci.
În rest, liniște mormântală. Inclusiv din partea reprezentanților susținuți politic ai Ministerului Educației și Cercetării, precum secretarii de stat, printre care liberalul Sorin Ion sau eternul Gigel Paraschiv, a cărui afiliere politică sau strategică rămâne a fi lămurită. Și care, cine știe, poate se tem să nu fie priviți drept copii de către șeful lor, Mihai Dimian, care se simte ca singurul adult din cameră.
Sau poate tac pentru că au de muncă: primul proiect major pus în consultare publică de minister este cel referitor la metodologia pentru concursul mult întârziat de desemnare a directorilor de școli, proiect ce păstrează influența politicului asupra modului cum sunt desemnați acești directori. Influență exercitată prin inspectori, numiți politic în continuare printr-o împărțire între PNL și PSD.
Retragerea PSD de la guvernare nu a schimbat nimic vizibil în rândul inspectorilor, în ultima săptămână – în pofida unei perioade de animare, după demisia secretarilor de stat, dinspre inspectori a atras atenția o singură dezmințire cu privire la o presupusă demisie a unei inspectoare PSD, care e tot acolo.
Războiul PSD-PNL nu a ajuns, deci, în Educație și Cercetare, unde cele două partide conlucrează tac și muncesc pro-occidental – pentru PNRR, înainte de toate, conform declarațiilor oficiale – dar și cu responsabilitatea față de propriile interese, începând cu menținerea politicului în sistem, la nivel de inspectorate și conduceri școlare, chit că recomandările occidentale, precum cele privind autonomia directorilor de școli, nu sunt luate, aici în seamă.
Ștefan Lefter
Redacția
Raluca Pantazi
Alexa Stănescu