STUDIU DE CAZ Județul Cluj – primul la Evaluarea Națională, BAC, Titularizare și Definitivat, dar exemplul este trecut cu vederea de autoritățile centrale. Printre soluțiile clujene, explicate de inspectorul general Marinela Marc: 36 de inspecții tematice în toate școlile din județ și sute de inspecții într-un singur an, la fiecare disciplină

12.377 de vizualizări
Foto © Fotokon | Dreamstime.com
Cea mai ridicată rată de promovare la Bacalaureat 2022, cele mai multe medii peste 5 la Evaluarea Națională 2022, dar și cele mai multe note peste 7 la Titularizare 2021 sau cele mai multe note de 10, după București, la Definitivat 2021: toate aceste rezultate revin unui singur județ al țării, Cluj. Și nu reprezintă o coincidență, același județ se află “în top” de mulți ani, din punct de vedere al acestor examene-indicator pentru educația din România. 

Care este “soluția” clujeană? În opinia profesoarei Marinela Marc, inspector școlar general în Cluj, este vorba despre o combinație între investițiile în infrastructura școlară, colaborarea dintre școli și părinți, inspecțiile regulate în unitățile de învățământ, existența la nivel local a unui centru universitar puternic, pentru selecția resursei umane, într-un centru major de dezvoltare economico-socială la nivel național.

Contactată de Edupedu.ro, inspectoarea școlară generală a detaliat subiectul inspecțiilor pe care instituția pe care o conduce le efectuează de ani de zile, constant, în toate școlile din județ. “Avem o planificare anuală a inspecțiilor școlare, care se desfășoară în fiecare săptămână, planificare ce suportă actualizare și modificări, în funcție de nevoi. Pot să vă spun că în acest an școlar am derulat 36 de inspecții tematice, în care au fost cuprinse toate unitățile de învățământ, sute de inspecții de specialitate/curente/speciale la fiecare disciplină de învățământ și câteva inspecții generale în care a fost verificată întreaga activitate a unor unități de învățământ, atât din mediul urban, cât și din rural”, a declarat Marinela Marc, pentru Edupedu.ro.

Chiar și în cei doi ani școlari afectați puternic de pandemie, la Inspectoratul Școlar Județean Cluj “inspecția școlară a rămas activitatea prioritară”, spune inspectoarea școlară generală. Aceasta explică, pentru Edupedu.ro: “Inspectorii au avut alocate de școlile pe care le monitorizau conturi de acces pe platforme și au participat la lecțiile online, asigurându-se, alături de directori, că se respectă orarul stabilit de fiecare școală, programele școlare la fiecare clasă, că profesorii sunt prezenți, fizic sau online, în funcție de scenariu”.

O altă măsură aplicată în școlile din întreg județul Cluj ține de formarea profesorilor: “În fiecare unitate de învățământ se efectuează o analiză de nevoi și se realizează un plan de formare profesională a angajaților, iar, ulterior, în funcție de oferta de formare existentă pe piață și de bugetul alocat, doritorii se înscriu la cursuri, iar conducerea școlii are obligativitatea de a monitoriza impactul acestor activități de formare în activitatea de la clasă a cadrului didactic, în relațiile de comunicare cu elevii, părinții și partenerii educaționali.”

Întrebată în ce măsură experiența județului este folosită restul țării, șefa ISJ Cluj spune că are o colaborare cu unii colegi din alte județe, mai ales din județe apropiate, dar, întrebată dacă Ministerul Educației a încercat să afle ce se întâmplă, răspunsul a fost scurt: “Nu”.

Răspunsurile detaliate oferite de inspectorul școlar general din Cluj la solicitarea Edupedu.ro, mai jos

Județul Cluj – lider în examenele naționale și cele pentru profesori

Potrivit rezultatelor finale pentru Evaluarea Națională 2022, Clujul este pe primul loc la nivel național din punct de vedere al procentului de medii mai mari decât 5 – 92,8%. Nivelul este cu peste un punct procentual mai mare decât cel din. București (91,7%). Singurul alt județ cu mai mult de 90% note peste 5 este Brăila (91,1%).

  • Tot la EN 2022, Clujul împarte cu Iași și Argeș locul secund în topul județelor cu medii de 10 (câte 17 în fiecare județ), pe primul loc aflându-se București, oraș cu o populație mult mai mare, care raportează un total de 39 de medii de 10. Iar în privința mediilor de 9 și peste, Clujul este pe locul secund cu 23% din total, după București (27,1%).

Aceste rezultate nu sunt o excepție: Cluj a înregistrat permanent, în ultimii ani, un nivel foarte ridicat al ratei de succes la Evaluarea Națională:

Tot județul Cluj a înregistrat cea mai ridicată rată de promovare la Bacalaureat 2022 (promoția curentă), cu 88,5%, potrivit rezultatelor preliminare. Din punct de vedere al ratei generale de promovare, e tot pe primul loc, cu 85,1%.

Și în cazul Bacalaureatului Clujul are deja o tradiție, cu peste 80% rată de promovare în fiecare an:

În materie de rezultate educaționale, Clujul este lider nu doar în privința rezultatelor elevilor.

Anul trecut, la Titularizare, același județ a fost pe locul 1 la nivel național din punct de vedere al notelor peste 7, cu 56,6% și a fost al doilea, cu 13,03% (după Harghita cu 12,2%) în rândul județelor cu cele mai puține note sub 5.

Iar la Definitivat 2021, Clujul a fost depășit doar de București – care are o populație mult mai mare – în privința numărului de note de 10 obținute, fiind la egalitate cu Iași: București – 23, Cluj – 12, Iași – 12, Constanța – 10. Din punct de vedere al ratei de promovare a examenului de Definitivare, Clujul, cu 82,3%, s-a aflat pe locul 4, după Teleorman (84,6%), București (84,23%) și Bacău (82,4%).

Investiții, inspecții, inițiative locale – situația din Cluj, explicată de Marinela Marc, inspector școlar general

Clujul are parte de un grad ridicat de dezvoltare economico-socială și este, deopotrivă, un centru universitar major, ce oferă o bază solidă de selecție a resurselor umane în preuniversitar, sunt două dintre explicațiile oferite de Marinela Marc, șefa Inspectoratului Școlar Județean, pentru rezultatele înregistrate de județ în toate examenele-cheie. 

  • Marinela Marc a răspuns detaliat, pe e-mail, întrebărilor pe această temă adresate de Edupedu.ro.
Marinela Marc

Dar ea insistă că aceste lucruri nu sunt suficiente și că vorbește, generic, de “lucrul în echipă” între școală și autorități, respectiv între școală și părinți, dar și, punctual, despre chestiuni care contribuie la întărirea sistemului de educație:

  • investiții în infrastructură
  • inspecții periodice
  • acțiuni susținute de reducere a diferențelor între mediile defavorizate și cele favorizate
  • acțiuni de susținere a profesiei
  • colaborare cu mediul universitar, dar și cu cel de afaceri

Marinela Marc arată, totodată, că, prin acțiunile la nivel local, județul a continuat să înregistreze rezultate bune în pofida faptului a fost lovit dur de criza Covid-19 și multe școli au fost închise multă vreme, fiind nevoite să opereze online.

Iar reprezentanta Inspectoratului, care este și consilier județean din partea PNL, afirmă că politicul nu are ce căuta în școală și că la nivel local există stabilitate în managementul educațional.

Marinela Marc, inspector general la Cluj, despre rezultatele la examene după doi ani de pandemie

Autoritățile locale din județ au investit în echiparea școlilor, în timp ce inspectoratul a verificat faptul că elevii au cum să învețe și profesorii își fac treaba, spune reprezentanta ISJ în răspunsurile transmise Edupedu.ro:

  • “(…) Așa cum m-am mai exprimat public, pe tema reușitelor de la Cluj, cheia succesului, nu numai în educație, ci și în alte domenii de activitate (sport, sănătate, cultură, business) stă în faptul că știm să facem echipă și să lucrăm împreună: inspectoratul școlar comunică foarte bine cu școlile, școlile cu familiile elevilor, cu autoritățile, iar rezultatele reflectă, desigur, munca tuturor celor implicați în procesul de pregătire a examenelor. Părinţii au fost mereu alături de copii, au ținut legătura cu școala, le-au monitorizat rezultatele, le-au asigurat pregătirea suplimentară de care unii dintre ei au avut nevoie și făcut totul pentru a le asigura bunăstarea şi condiţiile necesare studiilor. (…)”
  • Din nefericire, Clujul a fost multă vreme în topul județelor cu o rată foarte mare a incidenței cazurilor de îmbolnăvire și elevii noștri, în special cei din municipiul Cluj-Napoca, și-au desfășurat mare parte a activităților de învățare online. Dacă autoritățile locale nu ar fi investit în dotarea unităților de învățământ cu echipamente digitale, nu le-ar fi susținut abonamente de conectare pe platformele de învățare online, dacă nu ar fi depus eforturi constante ca în școli să fie asigurate condițiile necesare desfășurării unui proces educațional de calitate, în siguranță, nivelul de pregătire al elevilor nu ar fi atins standardele care să conducă la performanțele care ne-au bucurat în ultimii ani.” 
  • “Pe de altă parte, echipa de la inspectoratul școlar a monitorizat permanent activitatea școlilor, ne-am asigurat că la 1 septembrie 2020 toate școlile din județ, toți elevii și toate cadrele didactice au conturi pe platforme de învățare online, că lucrează efectiv și împreună am luat cele mai potrivite decizii pentru situațiile diverse și complicate cu care ne-am confruntat.”
  • “La Inspectoratul Școlar Județean Cluj, pe lângă multe alte activități administrative pe care le-am defășurat în acești ani școlari complicați, în care colectam zilnic din școli tot felul de date referitoare la cazurile de îmbolnăvire, situația testărilor și a vaccinării, a dotărilor cu materiale sanitare etc, inspecția școlară a rămas activitatea prioritară. Inspectorii au avut alocate de școlile pe care le monitorizau conturi de acces pe platforme și au participat la lecțiile online, asigurându-se, alături de directori, că se respectă orarul stabilit de fiecare școală, programele școlare la fiecare clasă, că profesorii sunt prezenți, fizic sau online, în funcție de scenariul în care se desfășura activitatea. Sigur că lucrurile nu au funcționat perfect peste tot, că ne-am confruntat și cu reclamații din partea părinților, la adresa unor colegi, cadre didactice, dar am reușit să fim prezenți în viața școlilor, am mediat conflicte, am oferit soluții, consiliere, uneori, în urma verificărilor, am recomandat unităților de învățământ să demareze comisii de cercetare disciplină, care au condus la aplicarea de sancțiuni anumitor colegi, unii dintre ei nu au reușit să facă față stresului suplimentar și au ales să plece din învățământ, nu a fost ușor pentru nimeni, dar cred că fiecare dintre noi s-a străduit foarte mult și asta a făcut diferența în multe cazuri.” 
Cum organizează inspecțiile la clasă și în școli, în unitățile de învățământ din Cluj: inspecții dese, anunțate sau inopinate

Marinela Marc arată că, la nivel local, inspecțiile în școli se desfășoară în mod susținut, în fiecare săptămână, conform unei planificări stabilite anual, dar care poate suporta modificări în funcție de nevoi. În ultimul an școlar, spune ea, au fost desfășurate 36 de inspecții tematice – pe teme legate de management, respectarea notării și a aplicării programei,  măsuri de reducere a absenteismului etc – inspecții ce au vizat toate unitățile de învățământ.

  • “La Inspectoratul Școlar Județean Cluj, ca de altfel și în alte județe, avem o planificare anuală a inspecțiilor școlare, care se desfășoară în fiecare săptămână, planificare ce suportă actualizare și modificări, în funcție de nevoi. Pot să vă spun că în acest an școlar am derulat 36 de inspecții tematice, în care au fost cuprinse toate unitățile de învățământ, sute de inspecții de specialitate/curente/speciale la fiecare disciplină de învățământ și câteva inspecții generale în care a fost verificată întreaga activitate a unor unități de învățământ, atât din mediul urban, cât și din rural.
  • Inspecțiile tematice au vizat obiective precum: Începerea în bune condiții a anului școlar 2021/2022, Consilierea cadrelor didactice debutante, Monitorizarea aplicării corecte a noilor programe școlare pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a, pentru creșterea calității în educație, Monitorizarea desfășurării activității didactice față în față/online, de către cadrele didactice în unitățile de învățământ preuniversitar pe discipline de studiu, Monitorizarea notării ritmice a elevilor, Calitatea educației furnizate în cadrul unităților de învățământ preuniversitar particular, Activităţi specifice finalului de semestru, încheierii situațiilor școlare, Monitorizarea managementului unităţilor de învăţământ preuniversitar și consilierea directorilor nou numiți în funcțiile de conducere, Monitorizarea modului de organizare și desfășurare a simulării examenului național de evaluare națională (clasa a VIII-a), Monitorizarea modului de organizare și desfășurare a simulării examenului național de bacalaureat (clasele a XII-a și a XIII-a, Reducerea absenteismului și prevenirea părăsirii timpurii a școlii de către elevii din învățământul obligatoriu, Monitorizarea modului de aplicare a măsurilor remediale propuse de unitatea de învățământ în urma analizei rezultatelor obținute de elevi la simulările examenelor naționale, în scopul îmbunătățirii rezultatelor absolvenților la examenele de Evaluare Națională și de Bacalaureat etc.
  • În funcție de specificul lor, de obiectivele urmărite, unele inspecții sunt anunțate, unele, care vizează calitatea actului educațional, sunt inopinate. Scopul nostru nu este să vânăm nereguli, ci să avem o imagine corectă asupra sistemului de învățământ și să putem interveni punctual și în timp util pentru a îndrepta lucrurile care nu funcționează. Relația cu școlile și cu directorii unităților de învățământ este una corectă, bazată pe transparență, colaborare, respect reciproc, pentru că numai împreună putem să ne îndeplinim misiunea asumată”, spune Marinela Marc.

Ea precizează, în privința inspecțiilor sistematice din județ: “cel puțin din 25 martie 2020, de când sunt eu inspector general, așa se întâmplă, dar și înainte se efectuau, cu regularitate”.

Edupedu.ro: Aveți o problemă în școli cu întârzierea profesorilor la ore? În alte județe părinții au reclamat un astfel de fenomen – cum îl gestionați dumneavoastră, dacă există? Dacă nu există, care credeți ca este cauza inexistenței lui?

  • Marinela Marc: “Consider că punctualitatea trebuie să fie una din calitățile esențiale ce caracterizează această profesie plină de responsabilitate, iar statutul cadrului didactic a suferit modificări majore în ultimii ani, devenind din unică sursă a cunoașterii în facilitator al învățării, în model pentru elevi, pe care să îi inspire, să le ofere instrumente pentru a-și selecta informațiile, pentru a opera cu ele și a putea face transferul cunoștințelor și competențelor dobândite în situații noi de învățare. Sunt competențe care se deprind dacă te respecți pe tine în primul rând și dacă dorești să fii credibil și să îi poți motiva, la rândul tău, pe cei pe care trebuie să îi formezi. Este un aspect care ține de educație, până la urmă, iar cei care nu doresc să se schimbe și să se adapteze nu au ce căuta în sistem. Poate că aici la Cluj-Napoca suntem privilegiați să avem un centru universitar puternic, cu multe universități de prestigiu, astfel încât selecția resursei umane care intră în învățământul preuniversitar nu constituie o problemă, majoritatea absolvenților de învățământ superior dorind să rămână în județ.”

Edupedu.ro: Ce programe de pregătire există pentru profesori, la nivel de județ – sunt programe coordonate de inspectorat sau de minister?

  • Marinela Marc: “Pandemia provocată de infectarea cu virusul Covid a generat o serie de probleme și necesitatea de a găsi soluții în toate domeniile de activitate și, implicit și în sistemul de învățământ, unde principala provocare a fost, în condițiile suspendării cursurilor, organizarea activităților cu elevii în sistem online. Această formă de desfășurare a activităților de învățare a fost resimțită în primele săptămâni ca o constrângere din partea multor cadare didactice, mai puțin familiarizate cu învățarea asistată de tehnologie. Cum nimeni nu putea anticipa ce dimensiuni va avea această pandemie, nu a existat o strategie unică la nivel național care să stipuleze soluțiile e-learning cele mai potrivite pentru elevi și cadrele didactice, condițiile tehnice ce trebuie îndeplinite pentru a putea aplica soluția e-learning aleasă, competențele necesare pentru a proiecta și desfășura activitățile didactice online de către elevi și cadrele didactice, modalitățile optime de proiectare a orarelor claselor, timpul petrecut de elevi de diferite vârste pe platforme, necesitatea elevilor din învățământul preprimar și din ciclul primar de a fi asistați de părinți și alte elemente care au creat dificultăți, pe parcursul derulării acestui proces de învățare online.”
  • “Pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, Inspectoratul Școlar Județean Cluj, în colaborare cu Casa Corpului Didactic Cluj, a organizat o serie de acțiuni care au vizat instruirea și schimbul de bune practici în utilizarea unor soluții e-learning care și-au dovedit eficiența și în care au fost cuprinse peste 70% din cadrele didactice care au identificat această nevoie de formare.
  • Treptat, cadrele didactice și-au transformat abordarea, privind această necesitate de dezvoltare profesională, nu ca pe o constrângere generată de pandemie, ci ca pe provocare a erei digitale, ca pe o oportunitate, de a asigura continuarea activităților de învățare, dovedindu-și creativitatea și fiind, ele însele, parteneri în procesul de învățare, alături de elevi și părinții lor.”
  • “Pe lângă aceste programe, se derulează foarte multe cursuri adresate tuturor categoriilor de personal didactic și didactic-auxiliar, managerilor de școli, dar și cursuri de dezvoltare personală, de gestionare a emoțiilor, de comunicare, mediere, gestionarea stresului și negocierea conflictelor.”
  • În fiecare unitate de învățământ se efectuează o analiză de nevoi și se realizează un plan de formare profesională a angajaților, iar, ulterior, în funcție de oferta de formare existentă pe piață și de bugetul alocat, doritorii se înscriu la cursuri, iar conducerea școlii are obligativitatea de a monitoriza impactul acestor activități de formare în activitatea de la clasă a cadrului didactic, în relațiile de comunicare cu elevii, părinții și partenerii educaționali.”
Despre investiții ale administrației locale și măsuri de reducere a diferențelor între medii defavorizate/favorizate și între rural și urban

Șefa Inspectoratului Județean vorbește despre o implicare mare a unităților de învățământ din județ în programe menite să reducă abandonul școlar și să diminueze pierderile de învățare post-pandemie, dar și despre un număr mare de proiecte desfășurate împreună cu autoritățile locale, mediul neguvernamental și companii.

Edupedu.ro: Ce acțiuni există la nivel de județ pentru a reduce diferențele între mediile defavorizate și cele favorizate, între rural și urban în privința educației copiilor?

  • “Sunt foarte multe proiecte și activități în care sunt cuprinse școlile în vederea asigurării egalității de șanse. Am avut 48 de unități de învățământ cu personalitate juridică, preponderent din mediul rural, care au derulat activități remediale în cadrul Programului național – pilot de tip „Școala după școală”, iar efectul acestor activități suplimentare de învățare derulate în școală a produs rezultatele vizibile la examenul de Evaluare Națională.”
  • “Școlile au fost consiliate și ajutate să depună proiecte în cadrul Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, implementat în cadrul Planului Național pentru Redresare și Reziliență al României și care beneficiază de o finanțare în valoare de 543 milioane euro. Ne-am bucurat că, în prima etapă, 38 de școli din județul Cluj s-au mobilizat, și-au depus la timp proiectele și au fost selectate pentru finanțare, având astfel posibilitatea să finanțeze multe activități, pentru care bugetele locale, în special din mediul rural, nu ar fi putut acoperi aceste costuri: activități de tip afterschool, activități de consiliere pentru elevi și părinți, de formare pentru cadrele didactice, dotări pentru unitățile de învățământ, programe de acordare a mesei calde pentru elevi, subvenții și alte facilități identificate de școli ca nevoi specific.”
  • “Sunt apoi foarte multe proiecte derulate în parteneriat cu autoritățile locale, ONG-uri, agenți economici, care susțin educația la nivelul județului și asigurarea egalității de șanse a copiilor.”

Ea arată că modelul stabilit de municipiul Cluj-Napoca, unde 20% din impozite sunt reinvestite în infrastructura educațională, a fost preluat de alte localități din județ.

  • “Administrațiile locale sunt foarte implicate în susținerea procesului educational din județul Cluj. Municipiul Cluj-Napoca este un etalon la nivel national pentru tot ceea ce înseamnă buget alocat educației, în fiecare an, în Cluj-Napoca, 20% din impozitele și taxele locale sunt reinvestite în infrastructura educațională, cât și în politici publice pentru elevi și studenți, pentru cuantum mărit al burselor, transport gratuit, programe de acordare a mesei calde susținute de municipalitate, ample lucrări de modernizare și reabilitare a clădirilor școlilor, inaugurarea de noi spații de învățământ din diverse surse de finanțare, majoritatea din fonduri europene. 
  • Exemplul a fost preluat de toate primăriile din județ, care se străduiesc să asigure o infrastructură educațională la standarde de calitate sporită, inclusiv în mediul rural. Poate că nu se cunoaște un aspect despre care, în anul 2022, nu ar mai trebui să vorbim, raportându-ne la calitatea vieții, dar care încă în România reprezintă o problemă și pe care primarii din județul Cluj au rezolvat-o: în județul Cluj, de doi ani, grație investițiilor făcute, nu mai există școli cu toalete în curte și fără apă curentă și exemplele ar putea continua.”

În același timp, mai spune oficialul citat, la nivel de județ se face simțită o colaborare strânsă între instituțiile din sectorul preuniversitar, universități, autorități locale și comunitatea de afaceri pentru a susține absolvenții din sistemul de învățământ:

  • “Evident că ne interesează integrarea absolvenților, pentru că acesta este obiectivul principal al unui sistem de educație, formarea copiilor și a tinerilor, care să le permită la absolvirea unei forme de învățământ să se integreze cu ușurință pe piața muncii, într-o lume globalizată, în care echilibrul și reușita în viață ți le conferă respectul valorilor și capacitatea de învățare pe tot parcursul vieții. 
  • În acest scop, am creat aici la Cluj-Napoca primul cluster de educație la nivel național, în care Inspectoratul Școlar Județean Cluj este membru fondator, alături de universitățile clujene, primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj și la care, după un an de activitate, au aderat importanți operatori economici locali, care susțin învățământul profesional și dual, activitățile de cercetare științifică și derulează multe proiecte comune pentru susținerea elevilor și studenților la programe de formare, acordarea de stimulente, astfel încât aceștia să se angajeze la absolvire în companiile care i-au susținut pe perioada școlii și să lucreze în domeniile în care s-au pregătit.” 
Cât de interesați sunt alții de modelul clujean: colaborare cu județele vecine, niciun interes manifestat de Minister

Întrebată dacă ISJ Cluj a fost contactat de alte inspectorate pentru eventuale modele de bună practică, Marinela Marc a precizat:

  • “Am o colaborare bună cu câțiva colegi, în special din județele apropiate și nu ezit să le împărtășesc din experiențele noastre, în măsura în care au nevoie de sugestii. Personal, de când am intrat în învățământ, am apreciat bunele practici și am încercat să preiau creativ tot ce mi-ar fi putut fi util în propria activitate, considerând că nu sunt în competiție cu alții, ci doar cu mine, pentru a-mi putea atinge obiectivele. Această mentalitate m-am străduit să o transfer și colegilor, în calitate de director de școală, iar, de pe această poziție de inspector școlar general, directorilor noștri, pentru a colabora și a se ajuta reciproc în situații specifice.”

Pe de altă parte, întrebată dacă Ministerul Educației a cerut explicații, de exemplu, pentru a documenta politici publice pentru toată țara, în baza experienței de la Cluj, ea a răspuns scurt: “Nu”. 

Despre influența politicului: “În școală nu ar trebui să se facă decât politici educaționale.”

Întrebată până la ce nivel în inspectorat și în școlile din județ pătrunde politicul, Marinela Marc arată că ea are și calitatea de consilier județean (din partea PNL – n.red.), ceea ce o ajută în relația cu autorităților, “dar niciodată nu am făcut politică în relația cu colegii”. Ea afirmă că “în școală nu ar trebui să se facă decât politici educaționale”:

  • “Politicul, în sensul la care vă referiți, nu are ce căuta în școală. Sunt județe, în care, odată cu schimbarea inspectorilor generali, aceștia au înlocuit aproape toată echipa de inspectori școlari și au schimbat foarte mulți directori. Din fericire, în județul Cluj, odată cu schimbarea clasei politice la nivel național, nu s-au întâmplat schimbări majore și la nivelul conducerii unităților de învățământ, nici măcar la nivelul echipei de inspectori școlari, cu excepția inspectorilor generali, care reprezintă instituții deconcentrate ale ministerelor în teritoriu și au responsabilitatea de a pune în practică programele de guvernare. Existând stabilitate și continuitate, la nivel managerial, proiectele de dezvoltare ale unităților de învățământ capătă coerență și produc rezultate. 
  • Eu sunt o persoană angajată politic, am și calitatea de consilier județean, ceea ce mă ajută mult în comunicarea cu autoritățile locale, dar niciodată nu am făcut politică în relația cu colegii și nu m-au interesat opțiunile politice ale angajaților din sistemul de educație.”

În județul Cluj sunt 441 de unități de învățământ, din care 271 cu personalitate juridică și 170 de structuri ale acestora, potrivit datelor despre rețeaua școlară publicate de ISJ Cluj. Județul Cluj este singurul județ din țară care a remediat în totalitate situația toaletelor și a grupurilor sanitare aflate în curtea unităților și care nu dispuneau de apă curentă și încălzire, potrivit Raportului privind starea învățământului pe anul 2020-2021.

În Cluj învață peste 98 de mii de elevi în învățământul de masă și 1400 în cel special.

Sunt 5.523 de cadre didactice în școlile din mediul urban și 1.712 în cele din rural. 99,31% dintre acestea, adică 7.336 sunt calificate. Dintre profesori, 75,98% sunt titulari și 24,02% suplinitori.

Citește și:
Emil Boc, apel pentru un rol mai puternic al autorităților locale în educație, în cadrul unei dezbateri europene: “tot ce ține de educație începe la nivel local”

Foto © Fotokon | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


8 comments
  1. Nimic deosebit în aceste vorbe față de cele ale predecesorului PSD-ist. IȘG își arogă meritul rezultatelor muncii elevilor și a unor profesori conștiincioși pe care statul îi umilește în continuare salarial.

  2. În ultimii ani județul Cluj a fost primul la aceste concursuri indiferent de cine a condus politic inspectoratul.
    Aceste rezultate se datorează profesionalismului cadrelor didactice care inca mai pregatesc elevii la clasa și meditatiilor pe care parintii le pot susține.
    In ceea ce privește Titularizarea, este rezultatul pregatirii foarte bune realizată de UBB Cluj.
    Inspectoratul, inspectiile si multele documente , procese verbale, proiecte europene (cu mari avantaje financiare pentru cei ce le coordoneaza dar cu putine efecte reale in scoli) de care se ocupă această instituție politizata, nu au legătură cu realizările elevilor și profesorilor.

  3. Să înlocuiască CURRICULUMUL SPRIALAT – moștenit din comunism – cu CURRICULUM MODULAR și să condiționeze participarea la grupurile de programe, manuale și subiecte de examen de o anumită perioadă de predare la grupa de vârstă respectivă. N-ai lucrat cu elevi de școală generală, nu faci parte din grupuri de programă. Simplu și logic.
    Sunt schimbări minime, dar care resetează un sistem vetust și îmbâcsit. Se vor face? Nu, evident că nu. Vor petici sistemul cu tot felul de găselnițe în loc să-l schimbe din rădăcină.

  4. Corect! Foarte corect! Păi, eu am chemat, în scris, cățelușii de partid ai inspectoratului școlar gorjean să verifice abuzurile din școală, dar politrucii nu au reușit nici măcar să-mi transmită un răspuns corect, gramatical. Niște politruci, limitați și supuși găștilor politice nu vor putea să aducă speranța într-un viitor bun pentru generațiile ce trec prin școală.
    Cum de analfabeții ajung să absolve clasa a VIII-a? Dar clasa a XII-a?

  5. Vai, a descoperit doamna apa calda. De parca in celelalte judete nu ne freaca nineni cu inspectii. Nu e saptamana lasata de la Dzeu sa nu ne calce pragul vreo tematica cel putin. In loc sa ne vedem de ore sau directorul de atatea probleme, stam sa ne aplecam ca ghiocelul ca vine inspectia sa vada de ce am scris catalogul cu negru si nu cu albastru sau invers si de ce sunt cosurile de gunoi fara pedala. Inspectorii astia de ce nu ne indruma(ca se numeste indrumare si control) cum sa facem o planificare, ca ne dam cu capul de pereti habar neavand ce presupune impartirea modulara, de ce nu ne indruma sa stim ce, cat , cum evaluam modular, cum organizam planificarea si evaluarea? Sau poate vor ca la 5 sept sa avem planificarile si nici macar sa stim ce sa facem. Nu mai punem ca unii dintre noi avem cate 18-20 de clase de planificat de la 0 si fara sa avem repere. Niciodata nu ai intelegere de la director sau prima inspectie cu privire la termenul limita, poti sa mori, sa crapi. Va fi un an greu, un an cum nu a fost in istoria educatiei romanesti. Naiba a facut invatamant modular obligatoriu pana acum. Asa ca sa-si bage undeva inspectiile si sa mai si indrume. Pentru mine un inspector bun si de omenie este un bun indrumator, un om care intelege particularitatile zonei si stie sa se adapteze lor. Nu doar unul care cere si tuna si fulgera ca sa raporteze corect mai sus din pozitia ghiocelului.

  6. Ar fi foarte bine să investigați câte inspecții s-au făcut în celelalte județe. Eu am reclamat în pandemie un dascăl ce nu-și făcea orele, iar inspectoratul mi-a spus că în perioada ulterioară când au urmărit le-a făcut și să reclam la director – adică să-i las pe ei în pace…

    1. Inspectorii nu-și țin cele 2 ore, directorii știu, toată lumea știe, cum să ia măsuri în cazul profesorilor care chiulesc?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like