Elevii de clasa a VIII-a să învețe doar dimineața și colegiile naționale să organizeze concurs de admitere pentru cel mult o clasă, acolo unde sunt mai multe clase per specializare, sunt câteva dintre propunerile comunității ONedu România asupra proiectului Legii învățământului preuniversitar, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. În privința examenului de Bacalaureat, propunerea este ca elevii să își poată vedea lucrarea înainte de contestații, conform sursei citate.
Concret, asociația urmărește completarea art. 26 alin. (1) din proiectul de lege cu următoarea frază: „Clasa a VIII-a se organizează și funcționează doar cu program de dimineață”. În justificare se arată că „elevii din clasele terminale gimnaziale trebuie să acorde timp pentru pregătirea suplimentară în vederea susținerii Evaluării Naționale, astfel că performanța școlară este diminuată prin susținerea cursurilor după-amiază”.
În legătură cu organizarea admiterii la colegiile naționale sunt mai multe amendamente, potrivit sursei citate. Astfel, colegiile naționale să organizeze admitere separată pentru maximum 90% din locuri, dacă există doar o clasă la specializarea respectivă „cu scopul de a organiza clase de excelență în cadrul elevilor admiși prin concurs”. În situația în care sunt mai multe clase pe specializare, atunci admiterea separată poate fi organizată pentru „maximum o clasă per specializare”.
De asemenea, datele candidatului vor fi secretizate, iar „data de susținere a concursurilor de admitere trebuie să fie diferită de la un colegiu la altul”.
„Unitățile de învățământ liceal cu statut de Colegiu național pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru maximum o clasă per specializare, acolo unde există mai mult de o clasă per specializare, și pentru maximum 90% din numărul locurilor atribuite prin planul de școlarizare, acolo unde există doar o clasă la specializarea respectivă cu scopul de a organiza clase de excelență în cadrul elevilor admiși prin concurs. Restul locurilor se ocupă prin repartiție computerizată, în urma susținerii evaluării naționale. Corectarea examenelor de admitere vor respecta principiul obiectivității, prin secretizarea colțului unde sunt înscrise datele candidatului. Totodată, data de susținere a concursurilor de admitere trebuie să fie diferită de la un colegiu la altul, prin stabilirea unui calendar județean.”
Un alt amendament prevede ca fiecare direcție județeană să stabilească calendarul pentru admiterea separată la colegiile naționale, la fiecare început de an școlar: „Calendarul desfășurării concursului de admitere este stabilit de fiecare direcție județeană și se face public la începutul fiecărui an școlar”.
- Amintim că Sorin Cîmpeanu a anunțat oficial, vineri, că se revine la sistemul în care Evaluarea Națională este obligatorie pentru toți elevii, iar examenele de admitere la colegii, care rămân în proiectul de lege a învățământului preuniversitar, vor avea loc după această evaluare. – detalii aici
Referitor la examenul de Bacalaureat, în document este precizat ca elevii să își poată vizualiza lucrările în format online, printr-o aplicație gestionată de Ministerul Educației. Astfel, „candidații vor putea vizualiza borderourile de punctaj ale corectorilor și vor putea vedea nota acordată de fiecare corector”.
„(3) Candidații vor putea să depună contestație online, în conformitate cu procedura adoptată prin ordin de ministru.
(4) Accesul la lucrare se face pe bază de user și parolă, generate de centrele de examen conform procedurii interne adoptate prin ordin de ministru”, potrivit sursei citate.
În comunicat apare că „vizualizarea lucrărilor predate de candidați prin intermediul unei platforme digitale va scădea numărul de contestații făcute de către elevi, va permite monitorizarea mult mai ușoară a greșelilor de punctare și va eficientiza managementul lucrărilor de bacalaureat”.
- În prezent, cererile pentru vizualizarea lucrării se depun după afișarea notelor finale. De menționat este că elevii pot să-și vadă lucrările, timp de 2 zile, dacă doresc, însă notele nu mai pot fi schimbate.
Tot în privința bacalaureatului, ONedu propune ca structura examenului să fie următoarea:
A – două probe de evaluare a competențelor la limba și literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările.
B – trei probe de evaluare a competențelor lingvistice la o limbă de circulație internațională. Probele vor cuprinde: proba audio, proba scrisă și proba orală, criteriile și competențele fiind stabilite prin ordin de ministru.
C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu.
D – proba scrisă specifică profilului, specifice profilului sau specializării, după cum urmează:
- „a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
- b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
- c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
- d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
- e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;
- f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.”
E – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale.
F – probe scrise facultative, în funcție de nevoile și competențele elevului, în situațiile în care există elevi care au susținut o probă scrisă specifică profilului, dar doresc să obțină certificate suplimentare, probele facultative neconstituind media examenului de bacalaureat: a) probă scrisă la matematică; b) proba scrisă la informatică; c) proba scrisă la geografia României; d) proba scrisă la istoria României; e) proba scrisă la psihologie; f) proba scrisă la logică; g) proba scrisă la economie; h) proba scrisă la biologie; i) proba scrisă la fizică; j) proba scrisă la chimie.
Vezi mai jos structura bacalaureatului, potrivit proiectului legii Educației:
- Ministrul Educației a anunțat că Limba română va fi probă separată la BAC 2027.
- Potrivit propunerilor din noua Lege a Educației, elevii care încep clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024 vor susține Examenul de Bacalaureat diferit, dacă se aprobă legile în această variantă.
O altă sugestie este ca elevii majori sau părinții să aibă acces la portofoliul educațional pe o platformă administrată de Ministerul Educației.
„Elevul major sau părinții/reprezentantul legal ai elevului minor vor avea acces la portofoliul educațional al elevului prin intermediul unei platforme administrate de Ministerul Educației, cu ajutorul unui cont de utilizator creat de unitatea de învățământ.”
Potrivit ministrului Educației, portofoliul va conține toate documentele elevului și diplomele obținute de la grădiniță și până la terminarea liceului.
„Portofoliul educațional va cuprinde rezultatele înscrise în catalogul electronic, recomandări de profil și evaluări, diplome si certificate și alte înscrisuri dobândite în diferite contexte in procesul de învățare. Portofoliul educațional se va utiliza începând cu grupa mijlocie de la grădiniță și va fi obligatoriu pe tot parcursul învățământului preuniversitar”.
Portofoliul educațional a fost introdus în legea Educației din 2011 și nu a fost folosit până acum. Articolului 73 din legea Educației definește astfel portofoliul educațional:
- „(1) Portofoliul educațional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obținute în urma evaluării competențelor dobândite sau a participării la activități de învățare, în diferite contexte, precum și produse sau rezultate ale acestor activități, în contexte de învățare formale, nonformale și informale.
- (2) Portofoliul educațional este elementul central al evaluării învățării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare și reprezintă cartea de identitate educațională a elevului”.
Documentul cu propunerile prevede înființarea Centrului Național de Educație Digitală (CNED). Acesta ar avea „rolul de a crea, dezvolta și susține soluții digitale și aplicații pentru educația din învățământul preuniversitar din România. Acesta se asigură de conectivitatea și digitalizarea sistemului de învățământ preuniversitar”. CNED „va elabora un raport anual privind starea digitalizării învățământului preuniversitar”.
Alături de Centrul Național de Educație Digitală s-ar putea înființa și Consiliul pentru Digitalizarea Educației (CPDE).
„Avem nevoie de o consultare amplă cu privire la educația digitală. Organizațiile sunt în legătură permanentă cu toți actorii implicați în educație, astfel că pot veni cu soluții digitale la problemele existente, pot elabora strategii și planuri de acțiune împreună cu conducerea Ministerului și a CPDE. Putem observa cum ministerul nu a consultat organizațiile non-guvernamentale”, potrivit justificării.
Documentul cu amendamentele ONedu poate fi consultat mai jos:
Foto: © Pattanaphong Khuankaew | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.