Eliminarea excepției prin care cei cu studii superioare ar putea să predea în școlile și universitățile din România, chiar dacă nu au parcurs modulele de formare psihopedagogică, este cerută de peste 200 de profesori universitari, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro.
- Edupedu.ro a scris că orice persoană cu studii superioare ar putea să devină cadru didactic, chiar dacă nu a urmat programele de formare psihopedagogică sau nu are masteratul didactic, potrivit unei excepții din proiectul Legii învățământului preuniversitar.
- Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat în cadrul unei conferințe că există o criză a cadrelor didactice ce ar putea fi rezolvată prin intermediul acestei excepții: „Avem nevoie de educație pentru sănătate, avem nevoie de acest modul, cu componenta de educație sexuală. Cine să predea? Profesorii de biologie, desigur. Avem oare suficient de mulți profesori de biologie pentru o disciplină care să facă parte din trunchiul comun, care să conțină module adaptate vârstei elevilor și să revină pe parcursul ciclului gimnazial și liceal? Sigur (că – n. red.) nu. Sigur avem o criză a cadrelor didactice (…)”. – detalii aici
Conform comunicatului, profesorii universitari solicită ca excepția să fie eliminată atât din proiectul Legii învățământului preuniversitar, cât și din proiectul Legii învățământului superior.
Profesorii universitari sunt de părere că acest lucru ar genera decredibilizarea, deprofesionalizarea și vulnerabilizarea profesiei didactice în România. Un alt argument se referă la scăderea calității educației oferite copiilor și tinerilor, potrivit sursei citate. Celelalte efecte menționate de cadre didactice sunt următoarele: „inechitate în formarea profesorilor; scăderea drastică a prestigiului profesiei întrucât recunoașterea achizițiilor din contexte nonformale și informale este specifică ocupațiilor plasate pe niveluri inferioare ale cadrului calificărilor (nivelurile 1-3); lipsă de abordare fundamentată științific, lipsă de fermitate decizională strategică, inconsecvență și diluare a cadrului legislativ”.
„Imaginea profesiei didactice și percepția acesteia în societate vor fi afectate din cauza existenței a două categorii de profesori, fapt care, la nivel social, va genera degradarea statutului profesiei didactice, iar la nivel individual va afecta motivația pentru formare profesională și eficiență didactică”, se arată în informare.
Cu privire la proiectul Legii învățământului superior, este solicitată revizuirea unui articol ce vizează formarea psihopedagogică pentru educator-puericultor, educatoare, educator – învățător, învățător, antrenor şi maistru-instructor. Iată ce prevede proiectul de lege la art. 61 alin. (4): „Programele de formare psihopedagogică pentru funcțiile didactice de educator-puericultor, educatoare, educator – învățător, învățător, antrenor şi maistru-instructor se aprobă de Ministerul Educației şi se desfăşoară în liceele cu profil pedagogic. Pentru absolvenţii liceelor pedagogice şi colegiilor universitare de institutori se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I.”
Concret, profesorii universitari vor ca structura „pentru absolvenţii liceelor pedagogice şi colegiilor universitare de institutori se consideră îndeplinită condiția de formare psihopedagogică de nivel I” să fie scoasă. În motivarea lor se arată că „studiile liceale și cele universitare se află pe niveluri educaționale diferite” și „nu pot fi echivalate studii de un anumit nivel cu studii de nivel inferior”.
În legătură cu proiectul Legii învățământului preuniversitar, cadrele didactice cer să fie eliminat integral articolul care face referire la posibilitatea de a preda în școli, fără module de pregătire sau masterat didactic.
Iată ce prevede art. 127 din proiectul de lege:
“(1) Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru cariera didactică au obligaţia să absolve cursurile unui masterat didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii.
(2) Prin excepție, pot opta pentru cariera didactică și absolvenți ai învățământului superior care nu au parcurs formarea inițială prevăzută la alin.(1), sub condiția susținerii și promovării unei probe suplimentare de examinare a cunoștințelor teoretice de pedagogie pentru debutul în stagiatura didactică, organizat de CNFDCD la nivelul structurilor teritoriale“.
În comunicat apare că organizarea evaluării cunoștințelor pedagogice de către Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică (CNFDCD) nu ar putea fi realizată, deoarece „nu este prevăzută o astfel de atribuție pentru CNFDCD”.
Potrivit proiectului de lege, Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică are următoare scopuri:
„Orice tip de formare profesională, în cazul nostru, formarea psihopedagogică pentru cariera didactică, se poate realiza numai prin intermediul unui program de studii supus autorizării/acreditării, în instituții de învățământ superior acreditate de instituția abilitată de lege (ARACIS), care poate emite certificări la nivel universitar.
CNFDCD (Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică), nu este o instituție de învățământ superior acreditată și nu poate avea dreptul de a evalua/certifica absolvenți ai învățământului superior”, punctează profesorii.
Comunicatul integral poate fi consultat aici:
Foto: © Poznyakov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.