Consiliul Național al Elevilor (CNE) reacționează la declarațiile senatorului PSD Daniel Zamfir, inițiatorul proiectului privind uniformele obligatorii, care a invocat „neomarxismul” în criticile adresate celor care se opun măsurii și a transmis mesajul „fără neomarxism în școli”. „Contestarea unei măsuri educaționale nu echivalează cu adeziunea la o doctrină politică”, răspunde CNE într-un comunicat primit la redacție, în care acuză folosirea unor „etichete ideologice ambigue” în locul dezbaterii pe fond a politicilor educaționale.
Declarațiile lui Zamfir au fost prezentate de Edupedu.ro pe 25 septembrie.
Poziția vine după declarațiile lui Daniel Zamfir, în care senatorul a susținut că în rândul elevilor s-ar răspândi „o nouă manipulare grosolană a useriștilor neomarxiști”, potrivit căreia introducerea obligatorie a uniformelor ar limita libertatea de exprimare.
CNE susține că dezbaterile recente despre educație arată „ușurința cu care discursurile politice construite în jurul unor etichete ideologice ambigue sunt preluate și acceptate în spațiul public, fără ca sensul sau relevanța acestora să fie puse la îndoială”.
CNE, despre declarațiile lui Daniel Zamfir: „Contestarea unei măsuri educaționale nu echivalează cu adeziunea la o doctrină politică”
„Înaintea votului din Senat, senatorul Daniel Zamfir, inițiatorul proiectului, declara că «se va opune cu toată forța politică» pentru a nu permite «curentului neomarxist să otrăvească mediul școlar», ascuns sub masca «libertății de exprimare». Ulterior, la 25 septembrie, acesta și-a intitulat o postare publică «Fără neomarxism în școli», calificând criticile referitoare la limitarea libertății de exprimare prin obligativitatea uniformelor drept o manipulare a celor pe care îi numește, din nou, «neomarxiști»”, se arată în poziția CNE.
Replica organizației elevilor este: „Contestarea unei măsuri educaționale nu echivalează cu adeziunea la o doctrină politică.”
Daniel Zamfir a numit CNE „un grup de elevi care s-au adunat în numitul Consiliul Național al Elevilor”. CNE: Formulare jignitoare
Consiliul Național al Elevilor reacționează și la o altă postare a senatorului, în care Daniel Zamfir a descris organizația drept „un grup de elevi care s-au adunat în numitul Consiliul Național al Elevilor” și a ironizat protestul anunțat de elevi prin purtarea hainelor negre.
„Considerăm această formulare jignitoare la adresa elevilor reprezentanți și o desconsiderare a rolului CNE, structura națională de reprezentare a elevilor”, transmite CNE.
Organizația argumentează că tocmai rolul său de reprezentare presupune să exprime opiniile elevilor inclusiv atunci când acestea sunt diferite de cele ale decidenților: „Tocmai această calitate presupune exprimarea punctelor de vedere ale elevilor, inclusiv atunci când acestea contravin opiniilor decidenților.”
CNE răspunde și ironiei privind protestul programat pentru luni, 28 septembrie, când elevii care vor să participe sunt îndemnați să vină îmbrăcați în negru la școală.
Consiliul explică diferența între alegerea colectivă și voluntară a unei ținute pentru transmiterea unui mesaj și obligativitatea stabilită prin lege: „Una este alegerea voluntară a unei ținute ca formă de exprimare, alta este impunerea acesteia prin lege. Exercitarea libertății de alegere nu poate fi confundată cu renunțarea la aceasta.”
Protestul din 28 septembrie a fost anunțat anterior de Consiliul Național al Elevilor, sub mesajul „Educația nu se repară la croitorie”. Participarea este voluntară.
În București, reprezentanții elevilor au transmis duminică faptul că știu deja că vor exista elevi care vor veni îmbrăcați în negru la Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, Colegiul Național „Spiru Haret”, Școala Gimnazială nr. 175, Colegiul Național „Matei Basarab” și Colegiul Național de Muzică „George Enescu”.
CNE: Problema etichetelor ideologice nu se limitează la uniformele școlare
Consiliul Național al Elevilor folosește disputa privind uniformele ca punct de plecare pentru o poziție mai amplă despre felul în care sunt discutate unele politici din educație și domenii care îi privesc pe copii.
Primul exemplu invocat privește accesul adolescenților la servicii de sănătate mintală. CNE arată că senatorul Ștefan Geamănu a vorbit despre blocante de pubertate și hormoni de tranziție și a asociat aceste tratamente cu expresia „castrare chimică”.
Potrivit CNE, inițiativa legislativă aflată în discuție urmărește însă reglementarea posibilității ca adolescenții care au împlinit 16 ani să beneficieze de evaluare psihologică, consiliere psihologică și psihoterapie fără acordul prealabil al părinților, în condițiile prevăzute de lege.
„Proiectul nu reglementează administrarea tratamentelor hormonale și nu conține dispoziții referitoare la procedurile invocate în declarația parlamentarului. Astfel, o discuție despre accesul minorilor la sprijin psihologic ajunge să fie asociată unor intervenții medicale care nu constituie obiectul reglementării”, arată CNE.
Un al doilea exemplu privește dezbaterile despre educația sexuală. CNE amintește că, în plenul Camerei Deputaților din 21 iunie 2022, deputatul Ilie-Alin Coleșa a asociat programele de educație sexuală cu „masturbarea timpurie, ideologia LGBT și promovarea avortului în adolescență”. Potrivit organizației, prevederile discutate vizau însă programe de educație pentru viață și sănătate, inclusiv prevenirea bolilor cu transmitere sexuală și a sarcinilor în rândul minorelor.
CNE invocă și declarații din 2023 ale aceluiași parlamentar despre educația pentru mediu și schimbări climatice, pe care acesta ar fi descris-o drept o formă de „îndoctrinare”, inclusiv prin ideea că elevii ar urma să fie învățați să consume viermi. Organizația contrapune acestor declarații Strategia națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030, care prevede dezvoltarea competențelor de mediu, integrarea cunoștințelor în curriculum, formarea profesorilor și dezvoltarea infrastructurii școlare sustenabile.
CNE: Și susținerea uniformelor, și exprimarea unei opinii contrare sunt legitime
Consiliul Național al Elevilor precizează că poziția sa nu contestă dreptul politicienilor de a avea opinii diferite asupra politicilor educaționale.
„Consiliul Național al Elevilor nu contestă dreptul niciunui actor politic de a exprima opinii diferite asupra politicilor educaționale. Dimpotrivă, pluralismul de idei constituie o componentă indispensabilă a unei societăți democratice”, se arată în document.
CNE atrage însă atenția că argumentele elevilor ajung uneori să fie întâmpinate „cu jigniri, etichete sau invocarea lipsei de experiență ca motiv suficient pentru a le respinge”, în loc să fie analizate pe fond.
„A susține introducerea uniformelor școlare obligatorii sau orice altă măsură educațională reprezintă o opțiune legitimă în cadrul dezbaterii publice. La fel de legitimă este însă și exprimarea unei opinii contrare. Diferența de vârstă, statutul social sau poziția de autoritate nu pot substitui argumentele și nu ar trebui să determine valoarea acordată unei opinii”, transmite CNE.
Organizația cere dezbateri publice în care conținutul proiectelor legislative să fie prezentat cu exactitate, afirmațiile să poată fi verificate, iar argumentele să fie analizate fără „etichete ideologice sau atacuri personale”. CNE susține, în același timp, consolidarea educației media și a competențelor de gândire critică, astfel încât elevii să poată distinge faptele de opinii, să identifice tehnicile de manipulare și să își formeze propriile perspective pe baza informațiilor verificate.
Documentul se încheie cu apelul ca dezbaterea despre educație să revină la problemele concrete ale sistemului: „Educația nu poate fi redusă la o confruntare permanentă între etichete politice. Dincolo de diferențele de viziune, rămân problemele concrete ale sistemului: accesul inegal la oportunități educaționale, nevoia de sprijin psihologic, dezvoltarea competențelor necesare societății contemporane și participarea efectivă a elevilor la procesul decizional. Acestea sunt subiectele care trebuie să își găsească locul în centrul dezbaterilor despre viitorul educației.”
„Înainte de a-i învăța pe elevi ce să gândească, școala trebuie să-i învețe cum să gândească. Iar înainte de a le cere să își exprime opiniile, societatea trebuie să fie pregătită să le asculte,” mai scriu elevii.