Rata de părăsire timpurie a școlii a fost de 15,3% în România, în 2019, potrivit celor mai recente date Eurostat. Pe Regiuni, cele mai mari procente de tineri care nu au terminat nici măcar clasa a VIII-a sunt în Centru și Sud-Est.
Rata de părăsire timpurie a școlii înseamnă procentul populației cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care are cel mult învățământul secundar inferior (gimnaziu) și nu a fost implicat în educație sau formare profesională în ultima lună dinaintea anchetei statistice.
Regiunea Sud-Est, din care fac parte județele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea și Vrancea, are unul din 5 tineri în această situație.
20,9% dintre tinerii de 18-24 ani nu aveau 8 clase terminate. Asta înseamnă, calculat la populația rezidentă a regiunii de la 1 ianuarie 2020 (179.814), potrivit datelor Institutului Național de Statistică, 37.581 de persoane.
În Regiunea Centru sunt județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Nici aici, peste 20% dintre tineri nu au terminat 8 clase. Din populația rezidentă, dată de INS, pentru 1 ianuatie 2020, 33.746 de tineri între 18 și 24 de ani erau fără studiile gimnaziale finalizate.
Împreună, în cele două regiuni ale Românie sunt 71.327 de tineri care au părăsit școala timpuriu. Ambele au făcut progrese în ultimii ani, rata de părăsire timpurie a școlii reducându-se cu 4-5 procente.
Cea mai mare reducere a ratei de părăsire timpurie este în Regiunea Sud-Vest Oltenia, unde procentul tinerilor fără gimnaziu a scăzut de la 17,6, la 9,5, devenind astăzi regiunea cu a doua cea mai redusă rată de părăsire, după București-Ilfov (8,3%).
La nivelul mediei Uniunii Europene rata de părăsire este de 10,2% în 2019, față de 11% în 2015, iar ținta asumată pentru anul 2020 este de 10%. Cea mai mică rată de părăsire timpurie a școlii este în Croația, de doar 3%, urmată de Lituania și Grecia cu 4 și 4,1%.
La nivel regiunal, cu rate de peste 20% la acest capitol mai sunt 4 regiuni din Spania, una din Italia, două din Bulgaria și una din Ungaria.
România are chiar o Strategie de reducerea părăsirii itmpurii a școlii, adoptată în 2015.
Cauzele părăsirii timpurii au fost detaliate de Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii, adoptată de România în 2015:
- lipsa accesibilității în general și a adaptării rezonabile în învățământ,
- lipsa tehnologiilor de acces și a tehnologiilor și dispozitivelor asistive în procesul de învățământ,
- insuficiența serviciilor de sprijin oferite,
- lipsa transportului adaptat,
- slaba conștientizare a familiei cu privire la importanța dezvoltării potențialului copilului/tânărului cu dizabilități,
- atitudini discriminatorii sau negative cu privire la incluziunea școlară a copiilor și tinerilor cu dizabilități și/sau cerințe eductive speciale și altele.
Motivele abandonului școlar au fost inventariate de către Eurostat, în Labour Force Survey 2017.
Cele mai importante motive ale abandonului școlar sunt cele care țin de familie (decizia aparține familiei), de sănătate (am fost nevoit să renunț) sau alte motive. Numărul celor care au răspuns așa trece de 85.900 de tineri între 18 și 24 de ani, potrivit Eurostat.