Liceele și școlile cu predare în limba germană sunt obligate, prin lege, să predea toate disciplinele în această limbă. Cu toate acestea, datele disponibile privind predarea în școli cu secții germane arată că cele mai multe unități de învățământ de acest fel nu îndeplinesc condițiile legale, iar multe predau mai puțin de jumătate dintre discipline în limba germană, unele chiar și numai 2-3 materii. La solicitarea Edupedu.ro, Ministerul Educației și Cercetării justifică neîntrunirea condițiilor legale și lipsa predării în limba germană prin obligația constituțională de a oferi instruire în limba minorității respective.
Deși Legea învățământului preuniversitar 198/2023 și Constituția României vorbesc despre obligații legale și drepturile minorităților de a primi instruire în limba lor, MEC apelează, în răspunsurile sale, la o convenție europeană care vorbește despre acordarea instruirii în limba maternă „în măsura posibilului”.
- Predarea în școlile de limba germană a atras atenția, în ultimul deceniu, mai ales prin prisma activității fostului președinte Klaus Iohannis. Acesta a ținut blocat postul de profesor de fizică – predare în limba germană, la Colegiul Național Samuel von Brukenthal din Sibiu, timp de 27 de ani. Postul a devenit vacant în momentul în care acesta s-a pensionat din postul de profesor, acum un an. Din informațiile Edupedu.ro, disciplina Fizică nu a fost predată în limba germană, la acest colegiu, în ultimii ani.
Unitățile de învățământ care acum au statut de școli cu predare în limba germană, dar nu predau decât parțial în această limbă, nu răspund, practic, dreptului constituțional de învățare în limba maternă. Dar, potrivit argumentației MEC, ele nu pot deveni școli cu predare bilingvă sau în limba română deoarece consecința ar fi chiar privarea elevilor de un drept constituțional – detaliat mai jos.
Ce spune legea și care este situația învățământului în limba germană
Legea 198/2023 a învățământului preuniversitar prevede, la art. 60 alin. (1):
- „(1) În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.”
Aceeași lege prevede la art. 59 alin. (1):
- „Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar, în condițiile legii.”
Această prevedere este legată de dreptul la învățătură garantat prin Constituția României, care, la art. 32 alin. (3), prevede:
- „Dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a învăța limba lor maternă și dreptul de a putea fi instruite în această limbă sînt garantate; modalitățile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.”
Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației și Cercetării să precizeze, în cazul școlilor și liceelor publice / al secțiilor de limbă germană, care sunt ultimele date oficiale cu privire la materiile predate în această limbă, în condițiile în care legea impune ca în astfel de cazuri toate disciplinele să fie predate în această limbă.
MEC a răspuns că nu deține date statistice consolidate în acest sens, dar că depune, alături de inspectorate și școli, „toate eforturile pentru a acoperi situațiile-problemă:
- „Ministerul Educației și Cercetării, inspectoratele școlare județene și unitățile de învățământ depun toate eforturile pentru a acoperi situațiile în care disciplinele nu pot fi predate în limba maternă. Până în acest moment, Ministerul Educației și Cercetării nu deține date statistice consolidate cu privire la disciplinele predate în limba germană în unitățile de învățământ sau secțiile cu predare în limba germană maternă.”
Situații statistice pot fi găsite, însă, pe site-ul Forumului Democrat al Germanilor din România, Cea mai recentă actualizare, din februarie 2025, prezintă situația liceelor și a școlilor cu secție în limba germană în anul școlar 2023-2024.
În cazul liceelor, pentru anul școlar trecut erau listate 21 astfel de unități de învățământ din toată țara. Dintre acestea, unul singur – Colegiul național Johannes Honterus din Brașov – menționa un maxim de 21 de materii predate în limba germană. Media era de numai 10 materii, circa jumătate din total.
- La 10 dintre cele 21 de licee cu secții germane, cel mult 10 materii erau predate în limba germană, numărul minim – numai 2 materii – fiind atins la alt colegiu național, CN Al. Papiu Ilarian din Târgu Mureș, potrivit raportării FDGR.
Numărul total al elevilor din aceste licee, în anul școlar 2023-2024, a fost 3953. Aproape un sfert (876) învățau în licee/secții unde cel mult 10 discipline erau predate în limba germană.
Statistică licee cu secții germane – 2023-2024 (sursa: FDGR.ro):
Potrivit aceleiași centralizări a Forumului Democrat al Germanilor din România din 7 februarie a.c., la școlile generale cu secții germane era, în anul școlar 2023-2024, chiar mai gravă decât în cea a liceelor.
În cazul acestora, FDGR împarte școlile pe regiuni – România de Vest și de Nord, București, respectiv Transilvania. În ansamblu, numărul de discipline predate în școli cu secții germane variază de la 0 (1) la un maximum de 18, în cazul aceluiași Colegiu Național Johannes Honterus din Brașov.
- În regiunea România de Vest și de Nord, media disciplinelor predate în limba germană în școlile cu secții germane este de 8,6. Dintre cele 18 școli listate pentru această regiune, 4 înregistrează o medie de 0 discipline predate în limba germană. În total, în aceste școli învață 4463 de elevi. 630 dintre aceștia învață în școli cu maxim 7 discipline predate în limba germană.
- Pentru București sunt listate 3 școli germane sau cu secții germane – Colegiul Național Goethe, o școală gimnazială și un liceu tehnologic. Dacă, la Goethe, 14 discipline sunt predate în limba germană, la celelalte două doar 3-4 au astfel de predare. În București, 1397 de elevi învațau în școli/secții germane, din care 1022 la Goethe.
- Pentru Transilvania sunt listate 57 de școli cu predare sau cu secții în limba germană. În pofida faptului că aici există școli precum colegiul din Brașov, cu număr maxim de discipline predate în germană, media la nivel de regiune e de 3,4 discipline predate astfel. Dintre cele 57 de unități/secții, 9 figurează cu zero discipline predate în germană, iar alte 10 au cel mult șapte materii predate astfel. În școlile/secțiile de limbă germană din Transilvania învață 8393 de elevi, din care circa o treime (2866) învață în școli/secții cu maximum 7 discipline în limba germană.
Situație școli generale cu secții germane – 2023-2024 (sursa FDGR.ro):
Deși, pe listele citate, apar școli / secții germane cu zero materii predate în limba germană, Ministerul Educației declară, în răspunsurile la întrebările transmise de Edupedu.ro, că nu există nicio astfel de școală unde nu se predă nici limba germană ca limbă maternă:
Întrebări Edupedu.ro: În câte școli există alte cauze și care sunt acestea? / În câte licee de limbă germană nu se predă nici limba germană ca limbă maternă, în cazul în care există astfel de cazuri? / În cazul în care există, cum sunt pregătiți elevii pentru examenele de limbă maternă (EN clasa a VIII-a, Bacalaureat)?
Răspunsurile transmise de MEC: „Ocuparea posturilor vacante/rezervate depinde de prezentarea cadrelor didactice la concurs, respectiv de cererile de încadrare în regim de plata cu ora. Disciplina Limba și literatura germană maternă este predată în toate școlile și secțiile menționate în limba germană ca limbă maternă, în conformitate cu programele școlare în vigoare, mai exact: Anexa nr. 2 la Ordinul de ministru nr. 3.330/10.03.2015, Ordinul de ministru nr. 3.393/28.02.2017 privind aprobarea programelor şcolare pentru învăţământul gimnazial, Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. 5.099/09.09.2009, Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.598/31.08.2004, Anexa la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3.252/13.02.2006 și ANEXA 2. la Ordinul Ministrului Educației şi Cercetării nr. 5959/22.12.2006.”
MEC invocă „dificultăți temporare” cu privire la atragerea cadrelor didactice / Statisticile FDGR arată că este o problemă de durată
Potrivit MEC, lipsa cadrelor didactice calificate care știu limba minorității este principala cauză pentru care disciplinele – mai ales unele dintre ele, precum științele sau informatica – nu sunt predate în limba germană. Ministerul menționează, însă, că în angajarea acestor cadre didactice „pot apărea dificultăți temporare”. Or, statisticile FDGR pentru anii precedenți arată că este o problemă de durată.
Ce spune MEC:
- „Lipsa unor cadre didactice la disciplinele unde, în general, în cadrul sistemului, pot apărea dificultăți temporare de acoperire a normelor cu cadre didactice calificate (informatică, chimie, fizică etc.) este principala cauză și pentru nepredarea disciplinelor în limba minorității respective. Ocuparea posturilor din sistemul de învățământ preuniversitar se realizează în conformitate cu Ordinul de ministru nr. 7.495/2024 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2025 – 2026. În cazul unei instituții cu predare într-o limbă maternă, candidatul trebuie să facă dovada cunoașterii limbii respective. Aceasta se poate realiza în baza studiilor finalizate cu diplomă de absolvire/licență/masterat sau printr-o probă specifică organizată în conformitate cu metodologia specifică mobilității personalului didactic. Astfel, se asigură că personalul didactic care predă în limbile minorităților naționale deține competențele lingvistice necesare pentru a susține un proces educațional de calitate.
- Conducerea unităților de învățământ și inspectoratele școlare județene (ISJ/ISMB) au responsabilitatea de a asigura ocuparea posturilor vacante/rezervate pentru buna desfășurare a procesului educațional. Acest lucru se face conform metodologiei de mobilitate a personalului didactic, prin organizarea concursurilor la nivel național, județean sau la nivelul unității de învățământ, prin repartizarea cadrelor didactice pe perioadă nedeterminată sau determinată, în funcție de prezentarea la concurs sau în regim de plata cu ora.”
Datele Forumului Democrat pentru anii anteriori arată că situația din 2023-2024 nu a fost una aparte, ci a continuat o problemă ce resimte de mai mulți ani:
- În cazul liceelor/secțiilor liceale de limbă germană, în 2022-2023 , 11 din 21 aveau mai puțin de 10 discipline predate în această limbă. În 2021-2022, 20 dintr-un de 22 de licee luate în calcul atunci aveau cel mult 10 discipline predate în germană.
- În cazul școlilor generale/secții școlare de limbă germană, 28 din 57 aveau cel mult 7 discipline predate în limba germană în anul 2022-2023. În 2020-2021, 40 din 60 de școli/secțiii școlare cu predare în limba germană aveau mai cel mult 7 discipline predate în această limbă.
Deși elevii sunt privați de un drept în școli care ar trebui să le asigure acel drept, MEC spune că menține școlile, așa cum sunt, pentru a le asigura elevilor acel drept. Pentru aceasta, instituția face apel atât la prevederile Constituției, cât și la Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale (Convenție a Consiliului Europei),ratificată de România în 1995.
În răspunsurile sale, Ministerul nu face nicio referire la obligația legală de a asigura predarea în limba germană pentru toate disciplinele, cu excepția Limbii și literaturii române. Dar invocă prevederea din Convenția europeană care prevede dreptul de a învăța în limba maternă „în măsura posibilului”.
Ministerul mai spune că „într-o ipotetică situație în care școlile cu predare în limba germană maternă ar deveni școli cu predare bilingvă sau în limba română, consecința directă ar fi aceea că elevii îndrituiți să beneficieze de existența acestora în formatul actual ar fi efectiv privați de un drept constituțional”.
Precizările MEC în acest sens, integral:
- „În conformitate cu prevederile art. 32 alin. (3) din Constituția României privind dreptul la învățătură, dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a studia limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, ratificată de România în 1995, instituie obligația statului de a asigura respectarea drepturilor minorităților naționale, inclusiv accesul nediscriminatoriu la educație în limba maternă. Conform articolului 14 al Convenției, persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul de a învăța și de a primi instruire în limba lor maternă, în măsura posibilului.
- În acest context a fost adoptată Legea nr. 198/2023 a învăţământului preuniversitar, menită să consolideze și să aplice aceste prevederi în legislația națională. În conformitate cu prevederile art. 59 alin. (1) din acest act normativ, persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, în condiţiile legii.
- Școlile și secțiile cu predare în limba maternă pot fi înfiinţate în conformitate cu prevederile art. 59 alin. (2) din Legea nr. 198/2023 a învăţământului preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare, de către autorităţi ale administraţiei publice locale sau judeţene, prin hotărâre; cultele recunoscute de lege; persoane juridice de drept privat; ministrul educaţiei, prin ordin, conform prevederilor art. 19 alin. (4) lit. d) din legea invocată. Școlile și secțiile cu predare în limba germană maternă sunt în responsabilitatea inspectoratelor școlare județene – la nivel local și a Ministerului Educației și Cercetării – la nivel central.
- Într-o ipotetică situație în care școlile cu predare în limba germană maternă ar deveni școli cu predare bilingvă sau în limba română, consecința directă ar fi aceea că elevii îndrituiți să beneficieze de existența acestora în formatul actual ar fi efectiv privați de un drept constituțional.”
Instituția mai arată, în răspunsurile pentru Edupedu.ro, că „potrivit prevederilor legale, Ministerul Educației și Cercetării, inspectoratele școlare județene și unitățile de învățământ depun toate eforturile pentru a soluționa orice disfuncționalitate identificată. Implicit, situațiile punctuale care pot apărea și în cazul învățământului în limbile minorităților naționale sunt soluționate prin intermediul Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2025 – 2026”.