Numeroase persoane care au urmat studii superioare de lungă durată anterior introducerii sistemului Bologna ar putea fi afectate de o schimbare în formularea legislativă ce a permis, până acum, echivalarea studiilor lor în studii de master, potrivit informațiilor Edupedu.ro. Chestiunea este discutată, în prezent, de autorități și ar putea determina fie o modificare în Legea Învățământului Superior, fie o amânare a punerii în aplicare a unui articol din noua lege, în condițiile în care au trecut mai puțin de două luni de când aceasta a fost promulgată și urmează să intre în vigoare abia la începutul lunii septembrie. Potrivit surselor Edupedu.ro, este luat în calcul un proiect de ordonanță de urgență care să soluționeze problema.
Din informațiile Edupedu.ro, este problematic articolul 157 (2) din noua Lege. Acesta se referă la echivalarea diplomelor pentru studiile de lungă durată obținute pe vechiul sistem, înainte să fie introdus sistemul Bologna cu trei cicluri – licență, master și doctorat – printr-o lege de acum 19 ani.
- Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației lămuriri pe această temă și le va publica în momentul în care instituția va răspunde
Dacă Legea Educației Naționale 1/2011 prevede echivalarea diplomelor pentru absolvenții “învățământului superior de lungă durată”, în sistemul pre-Bologna, în diplomă de master în specialitate, conform sistemului în trei cicluri, noua lege a schimbat formularea. Acum, se echivalează în diplomă de studii universitare de masterat “diploma de licență a absolvenților unor programe de studii de 5 sau 6 ani din cadrul învățământului superior de lungă durată”. Aceasta este, de altfel, formula folosită și în Legea din 2004 prin care erau introdus învățământul superior în trei cicluri.
În vechiul sistem, programe de lungă durată puteau dura, în funcție de specializare, 4, 5 sau 6 ani. Drept urmare, potrivit informațiilor Edupedu.ro, sunt afectați de modificarea legislativă absolvenții de studii de 4 ani – de exemplu, absolvenții de Drept sau de alte studii umaniste în vechiul sistem – care, în prezent sunt angajați pe posturi pentru care este nevoie, conform legii, de studii de master sau echivalente.
Ce spune Legea Educației Naționale 1/2011
- “Art. 153 (2): Diploma de absolvire sau de licență a absolvenților învățământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna este echivalentă cu diploma de studii universitare de master în specialitate.”
Ce spune Legea Învățământului Superior 199/2023
- “Art. 157 (2) Diploma de licență a absolvenților unor programe de studii de 5 sau 6 ani din cadrul învățământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările și completările ulterioare, este echivalentă cu diploma de studii universitare de masterat.”
Legea 288/2004 privind organizarea studiilor universitare în 3 cicluri – licență, masterat și doctorat – prevedea echivalarea cu diploma de master pentru diplomele absolvenților de studii cu durată de 5-6 ani:
- “Art. 18 (3) Diplomele absolvenţilor de învăţământ superior cu durata de 5-6 ani sunt de drept echivalente cu diplomele de master.”
Discuții între două ministere și o agenție națională
Studiile de master obținute în sistem Bologna sau cele obținute prin echivalarea studiilor de lungă durată după vechiul model – inclusiv cele de 4 ani – sunt necesare pentru ocuparea unor posturi, în special de conducere, în numeroase situații – de exemplu, pentru funcționarii publici sau pentru alt personal din administrația publică.
Agenția Națională a Funcționarilor Publici a confirmat pentru Edupedu.ro că a demarat discuții cu Ministerul Educației și cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației privind “impactul unor prevederi ale Legii nr. 199/2023 a Învățământului superior la nivelul funcției publice”.
Edupedu.ro a întrebat ANFP dacă s-a adresat Ministerului Educației cu privire la chestiunea echivalării diplomelor de studii superioare – diplome de master și câte persoane ar putea fi afectate de formularea actuală din Lege. În răspuns, președintele ANFP, Vasile-Felix Cozma, spune că Legea Învățământului Superior produce efecte juridice “colateral și asupra sistemului funcției publice”, iar analiza “mai aprofundată și mai fundamentată” a autorităților urmărește să fie găsită “o soluție de comun acord, pe care ulterior vom fi în măsură să v-o comunicăm”.
- Această analiză “mai aprofundată” are loc după ce Legile educației – mai întâi în varianta Câmpeanu, apoi în varianta Deca – au fost în dezbatere publică, analiză instituțională și apoi supuse dezbaterii și amendamentelor parlamentare timp de 10 luni.
Răspunsul ANFP nu menționează un număr al persoanelor posibil afectate.
Răspunsul ANFP, integral:
“Agenția Națională a Funcționarilor publici elaborează și avizează proiecte de acte normative privind funcția publică și funcționarii publici, potrivit art. 401 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare.
În îndeplinirea atribuțiilor legale, pentru clarificarea aspectelor privind impactul unor prevederi ale Legii nr. 199/2023 a învățământului superior la nivelul funcției publice, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a purtat o corespondență cu Ministerul Educației.
Ca urmare a corespondenței interinstituționale s-a identificat necesitatea realizării unei analize mai aprofundate și mai fundamentate asupra acestui aspect, cu luarea în considerare a faptului cã este oportună implicarea și a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în această problematică.
Astfel, având în vedere ca prevederile Legii mai sus-menționate urmează să producă efecte juridice directe asupra sistemului național de învățământ superior, dar colateral și asupra sistemului funcției publice, la momentul de față se desfășoară o analiză, pe bază de colaborare, între Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, urmând să fie identificată și acceptată o soluție de comun acord, pe care ulterior vom fi în masură să v-o comunicăm.”
Studiile de master în specialitate sau echivalente – necesare pentru multe locuri de muncă
Studiile de master în specialitate – inclusiv cele pentru care există diplomă prin echivalarea studiilor de lungă durată pre-Bologna – sunt necesare pentru angajare în numeroase instituții. În cazul administrației publice și al funcționarilor publici, există și prevederi legale în acest sens.
Între altele:
- Codul administrativ prevede, la Art. 394 (4): “Pentru a ocupa, în condițiile alin. (2) lit. a) și b), o funcție publică corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, persoana trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: (…) c) să fie absolvent cu diplomă al studiilor universitare de master în domeniul administrației publice, management sau în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției publice;”
- Același Cod prevede, la Art 465 (3), drept condiție de ocupare a unei funcții publice de conducere: “Pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere, candidații trebuie să fie absolvenți cu diplomă ai studiilor universitare de master în domeniul administrației publice, management sau în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției publice sau cu diplomă echivalentă conform prevederilor art. 153 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.”
- Statutul funcționarilor publici, publicat în 1999 și republicat, prevede la Art. 57 (7): “Pentru participarea la concursul de recrutare organizat pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere, candidații trebuie să fi absolvit studii de masterat sau postuniversitare în domeniul administrației publice, management ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice.” Iar la Art. 66: “Pentru a participa la concursul de promovare într-o funcție publică de conducere, funcționarii publici trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: a) să fie absolvenți de masterat sau de studii postuniversitare în domeniul administrației publice, management sau în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice; (…)”.
Legile educației, abia promulgate, așteaptă să intre în vigoare
Noile legi ale educației – Legea învățământului superior și Legea învățământului preuniversitar – au fost promulgate de președintele Iohannis și publicate în Monitorul Oficial acum mai puțin de două luni – pe 4-5 iulie. Ele nu sunt încă în vigoare, lucru case se va întâmpla “la 60 de zile” de la publicarea în Monitor, anume la începutul lui septembrie 2023.
Versiuni preliminare ale legilor au fost puse în dezbatere publică de fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, în vara anului trecut. După schimbarea ministrului, noua deținătoare a portofoliului Educației, Ligia Deca, a repus în dezbatere rapidă versiuni actualizate la începutul acestui an, care au intrat în procedură rapidă în Parlament, la începutul lunii aprilie, fiind adoptate de senat (vot final) pe 22 mai.